„Noi, ca țară, cheltuim de două-trei mai mulți bani pentru a încălzi un metru pătrat de spațiu, nu pentru că prețurile la resurse energetice sunt mai mari, ci pentru că nu am acordat atenția cuvenită eficienței energetice”, susține ministrul Energiei, Victor Parlicov, potrivit Bani.md.

Potrivit lui, cea mai mare constrângere este lipsa instrumentelor de finanțare, sau resursele disponibile sunt foarte limitate.

În același timp, Parlicov afirmă că Ministerul Energiei, cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), prin intermediul Proiectului Securitatea Energetică a Republicii Moldova (MESA), au lansat etapa de testare a programului Super ESCO, destinat îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor publice și care ulterior va fi gestionat de Agenția pentru Eficiență Energetică.

Moldova Super ESCO are scopul de a elabora conceptul din punct de vedere legal și a vedea cum va funcționa acest mecanism de finanțare în practică, aplicându-l în cazul a cel puțin două clădiri publice selectate. În acest scop va fi alocat un grant de circa 1 milion de dolari SUA din partea USAID pentru măsuri de eficiență energetică.

Scopul final al programului este de a genera economii pe termen lung, de a reduce consumul de energie și emisiile de gaze cu efect de seră, de a promova proiecte de eficiență energetică în clădirile publice, contribuind astfel la tranziția Moldovei spre practici energetice sustenabile.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că circa 50% din toate resursele energetice din țară au fost consumate de către populație.

Pe locul doi, după consumul de resurse energetice, se află sectorul transporturilor care are o cotă de 26% din consumul final energetic, în scădere cu 2 puncte procentuale, comparativ cu anul 2017.

O cotă de 10% îl are consumul în sectoarele de comerț și servicii publice și doar 9% – în sectorul industrial, iar 5% – în agricultură. Cotele industriei și a agriculturiii au crescut în ultimii trei ani cu câte un punct procentual, relevă datele statistice.

Din toate resursele disponibile în țară (Consumul Intern Brut), 35% revin produselor petroliere, 19% – gazelor naturale, 28% – pe seama biocombustibililor și deșeurilor (inclusiv și tizicul), 12% – energiei electrice, 7% – energiei termice și 3% – cărbunelui.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#consumatori #energie #risipa #Victor Parlicov

Sute de mii de persoane erau aşteptate duminică pe străzile din Praga pentru a protesta faţă de proiectul guvernului naţionalist al lui Andrej Babis de a reforma finanţarea instituţiilor de presă publice, o iniţiativă denunţată de oponenţii săi ca fiind o ameninţare la adresa libertăţii presei, relatează news.ro.

Executivul doreşte să înlocuiască actualul sistem de taxe audiovizuale, care finanţează televiziunea şi radioul public ceh, cu o finanţare asigurată direct din bugetul de stat.

Potrivit criticilor, această reformă riscă să sporească dependenţa presei publice faţă de puterea politică.

Coaliţia de la putere, formată din partidul ANO al lui Andrej Babis, partidul de extremă dreaptă SPD şi formaţiunea eurosceptică „Vocea şoferilor”, afirmă la rândul său că proiectul nu va avea niciun impact asupra independenţei redacţionale sau asupra conţinutului programelor, considerând totodată că radiodifuzorii publici trebuie să-şi reducă costurile.

Au avut loc deja mai multe manifestaţii de la prezentarea proiectului, în aprilie.

Pe 25 octombrie, mii de persoane au manifestat în centrul capitalei Praga împotriva adoptării textului în primă lectură de către Parlament, în cadrul unui vot nocturn.

Echipele televiziunii şi radioului public au organizat apoi o zi de grevă pe 3 noiembrie. În aceeaşi zi, mii de persoane, printre care numeroşi studenţi, s-au adunat în mai multe oraşe ale ţării.

MODELUL FICO ŞI ORBAN

„Babis şi guvernul său cred în mod evident că îşi pot permite orice, că pot ignora experţii, pot reduce la tăcere criticile şi pot trata instituţiile democratice ca pe proprietatea lor”, a denunţat mişcarea „Milioane de momente pentru democraţie”, care organizează manifestaţia de duminică.

„Ne aşteptăm să fie între 400.000 şi 600.000 de persoane, interesul fiind de aproximativ două ori mai mare”, a declarat pentru AFP liderul mişcării, Mikulas Minar.

„Este posibil ca aceasta să fie cea mai mare adunare publică din istoria Republicii Cehe”, a adăugat el.

Potrivit grupului, cele trei manifestaţii anterioare împotriva lui Andrej Babis au adunat fiecare aproximativ 250.000 de persoane, dintre care două au avut loc în timpul primului său mandat de prim-ministru, între 2017 şi 2021, iar o altă manifestaţie a avut loc în luna martie a acestui an.

Reforma mass-mediei publice, care ar reduce cu aproximativ 15 % bugetele televiziunii şi radioului publice, a stârnit, de asemenea, critici la nivel internaţional.

Uniunea Europeană de Radiodifuziune (UER), Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (FEJ), Reporteri fără Frontiere (RSF) şi Institutul Internaţional al Presei (IPI) şi-au exprimat cu toţii îngrijorarea. Aceste organizaţii îl acuză pe Andrej Babis că se inspiră din reformele întreprinse de unii dintre aliaţii săi politici din regiune, în special de prim-ministrul slovac Robert Fico şi fostul lider maghiar Viktor Orban, acuzaţi că au slăbit independenţa presei publice.

„Nimeni nu vrea să controleze mass-media publică, cu atât mai puţin să o naţionalizeze”, a replicat săptămâna trecută liderul ceh.

Încrederea în mass-media este scăzută în Republica Cehă, oscilând între 30% şi 33%, potrivit Raportului Institutului Reuters privind ştirile digitale din 2026.

„Mass-media din serviciul public rămân cele mai de încredere, în ciuda încercărilor tot mai numeroase din partea diverselor forţe politice de a le submina credibilitatea”, subliniază raportul.