Pe data de 15 ianuarie, care în 2023 a căzut într-o zi de duminică, este Ziua Comemorării lui Mihai Eminescu. Reprezentanți ai conducerii Primăriei Chișinău au depus flori la monumentul poetului din scuarul Teatrului Național „Mihai Eminescu”, dar și au susținut discursuri pe aleea clasicilor, în urma cărora s-a aflat care este bugetul alocat pentru cultură în acest an.

Mihai Eminescu s-a născut pe data de 15 ianuarie 1850, la Botoșani, Moldova (decedat pe data de 15 iunie 1889, la București, România) a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat, în general, ca fiind cea mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română. A publicat un singur volum antum, Poesii, compus din poemele publicate de-a lungul vieții în revista Convorbiri literare a societății Junimea, din care făcea parte. Printre operele notabile se numără Luceafărul, Odă (în metru antic) și cele cinci Scrisori (I, II, III, IV și V).

Duminică dimineața, angajați ai Primăriei Chișinău, în frunte cu Angela Cutasevici și Olga Ursu, viceprimară pe domeniul educației și, respectiv, pe domeniul relațiilor externe, au depus flori la monumentul poetului din scuarul Teatrului Național „Mihai Eminescu”.

Discursurile au fost susținute, tradițional, pe aleea clasicilor.

În urma discursului susținut de viceprimara Angela Cutasevici, s-a aflat că bugetul Primăriei capitalei alocat pentru cultură în acest an s-a majorat de 2,5 ori față de cel din 2019.

„Am crescut acea contribuție financiară pe care o avem, prin proiectele culturale ale Direcției culturii din cadrul Primăriei Chișinău, prin diferite programe, inclusiv cu uniunile de creație. Aș vrea să vă ofer doar niște cifre care vorbesc de la sine. În comparație, dacă în 2019 bugetul pentru cultură era de 99 de milioane de lei, în 2023 bugetul a ajuns la 255 de milioane de lei. E o investiție în cultură, în oamenii de cultură, în tradiții, în promovarea valorilor și a tuturor activităților pentru identitate”, a declarat Angela Cutasevici.

Tot azi, în capitală, este organizată Ziua Națională a Culturii la Palatul Republicii.

#Angela Cutasevici #comemorare #Mihai Eminescu

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.