Pe data de 15 ianuarie, care în 2023 a căzut într-o zi de duminică, este Ziua Comemorării lui Mihai Eminescu. Reprezentanți ai conducerii Primăriei Chișinău au depus flori la monumentul poetului din scuarul Teatrului Național „Mihai Eminescu”, dar și au susținut discursuri pe aleea clasicilor, în urma cărora s-a aflat care este bugetul alocat pentru cultură în acest an.

Mihai Eminescu s-a născut pe data de 15 ianuarie 1850, la Botoșani, Moldova (decedat pe data de 15 iunie 1889, la București, România) a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat, în general, ca fiind cea mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română. A publicat un singur volum antum, Poesii, compus din poemele publicate de-a lungul vieții în revista Convorbiri literare a societății Junimea, din care făcea parte. Printre operele notabile se numără Luceafărul, Odă (în metru antic) și cele cinci Scrisori (I, II, III, IV și V).

Duminică dimineața, angajați ai Primăriei Chișinău, în frunte cu Angela Cutasevici și Olga Ursu, viceprimară pe domeniul educației și, respectiv, pe domeniul relațiilor externe, au depus flori la monumentul poetului din scuarul Teatrului Național „Mihai Eminescu”.

Discursurile au fost susținute, tradițional, pe aleea clasicilor.

În urma discursului susținut de viceprimara Angela Cutasevici, s-a aflat că bugetul Primăriei capitalei alocat pentru cultură în acest an s-a majorat de 2,5 ori față de cel din 2019.

„Am crescut acea contribuție financiară pe care o avem, prin proiectele culturale ale Direcției culturii din cadrul Primăriei Chișinău, prin diferite programe, inclusiv cu uniunile de creație. Aș vrea să vă ofer doar niște cifre care vorbesc de la sine. În comparație, dacă în 2019 bugetul pentru cultură era de 99 de milioane de lei, în 2023 bugetul a ajuns la 255 de milioane de lei. E o investiție în cultură, în oamenii de cultură, în tradiții, în promovarea valorilor și a tuturor activităților pentru identitate”, a declarat Angela Cutasevici.

Tot azi, în capitală, este organizată Ziua Națională a Culturii la Palatul Republicii.

#Angela Cutasevici #comemorare #Mihai Eminescu

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china