Autoritățile de la Chișinău pregătesc proiectul de lege care va permite liberalizarea tarifelor la roaming pentru moldoveni în Uniunea Europeană. Conform notei informative a documentului, responsabilii își doresc să stabilească prețuri „ca acasă” pentru apelurile și efectuate din statele membre ale comunității, de pe numere moldovenești.

Responsabilii din țara noastră menționează că în urma celei de-a X-a reuniune anuală a Comitetului de Asociere Republica Moldova – UE, membrii Comisiei Europene au recomandat eliminarea tarifelor la roaming, punctând că decizia va avea un impact pozitiv asupra economiei digitale, va stimula mobilitatea, va promova incluziunea socială și integrarea economică regională, va sprijini competitivitatea pieței comunicațiilor electronice și va oferi beneficii consumatorilor.

„Declarația urmărește implementarea unor măsuri care să permită cetățenilor moldoveni să beneficieze de servicii de roaming fără costuri suplimentare atunci când călătoresc în UE, similar cu principiul „Roaming la tarife naționale” – „Roam like at home” (RLAH) aplicat în statele membre ale UE.

Principalul scop este reducerea semnificativă a costurilor pentru utilizatorii de servicii de telefonie mobilă și date atunci când călătoresc în statele UE, aliniindu-le la tarifele deja existente între statele membre UE. Acest lucru va elimina barierele financiare pentru cetățenii moldoveni și va facilita accesul mai larg la servicii esențiale de comunicații electronice, cum ar fi apelurile telefonice, SMS-urile și accesul la internet mobil”, se arată în proiect.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Despre liberalizarea roamingului pentru moldoveni în Uniunea Europeană se vorbește încă din 2022, când țara noastră a depus cererea de aderare la UE. În 2023, mai mulți operatori de telecomunicații din UE și din Republica Moldova a decis de comun să reducă în mod voluntar tarifele la roaming, începând cu 1 ianuarie 2024, decizia fiind facilitată de Comisia Europeană.

Ulterior a fost aprobat Planul de acțiuni prioritare UE – Republica Moldova, includerea Republicii Moldova în „roam like at home” fiind una dintre acțiunile cheie. De asemenea, liberalizarea roamingului a devenit parte componentă a Acordului actualizat de asociere Republica Moldova – UE.

În decembrie 2023, ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, anunța despre micșorarea tarifelor la roaming pentru moldoveni în UE, începând prima zi din 2024.

#liberalizare #Moldova #roaming #tarife #UE

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.