Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a sugerat că legislatorii ucraineni și moldoveni ar putea participa la reuniunile PE în calitate de „observatori”, în timp ce cele două țări așteaptă aderarea oficială la Uniunea Europeană, potrivit Politico.

UE a desemnat anul trecut Ucraina și Moldova drept țări candidate oficiale, la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. De atunci, Metsola a cerut cu insistență ca negocierile oficiale de aderare să înceapă în acest an.

Liderii UE urmează să decidă dacă vor deschide oficial negocierile de aderare a Ucrainei și a Republicii Moldova în cadrul unui summit din decembrie, după ce vor analiza un raport foarte așteptat al Comisiei Europene, care va oferi o actualizare a situației tuturor țărilor care încă așteaptă în antecamera UE.

„Nu faceți nicio greșeală: Din punct de vedere politic, dacă o țară privește spre Europa, atunci Europa ar trebui să își deschidă larg ușile”, a declarat Metsola pentru POLITICO într-un interviu acordat în biroul său de la etajul nouă al Parlamentului de la Bruxelles.

Politicianul de centru-dreapta a sugerat că o serie de avantaje ar putea fi oferite țărilor aflate în pragul aderării, de la avantaje pe piața unică până la implicarea în programul Erasmus pentru tineret.

„Putem merge chiar mai departe, având membri observatori în acest Parlament – acestea sunt lucruri care contează pentru un popor”, a spus ea. „Depinde de ce se va întâmpla în decembrie”.

În ceea ce privește potențialii membri observatori ai Parlamentului European, ea a spus că va trebui să țină legătura cu grupurile politice ale Parlamentului și să ia în considerare posibilitatea de a face aceeași ofertă celor șase țări candidate din Balcanii de Vest care așteaptă, de asemenea, să adere la UE.

Eurodeputații observatori pentru Ucraina și Moldova nu ar avea drept de vot și ar fi nominalizați și nu aleși, dar ar avea locuri în cadrul instituției, care, în orice caz, va crește de la 705 la 720 de membri după alegerile europene din iunie 2024. „Va trebui să vedem când se va întâmpla acest lucru, în ce moment devin ei eligibili pentru asta”, a spus Metsola.

Conform regulilor Parlamentului, doar atunci când un tratat de aderare formal este semnat, deputații observatori își pot ocupa locurile, ceea ce înseamnă că acest lucru ar putea fi încă la câțiva ani distanță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare la UE #deputati #observatori #Roberta Metsola

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.