Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a sugerat că legislatorii ucraineni și moldoveni ar putea participa la reuniunile PE în calitate de „observatori”, în timp ce cele două țări așteaptă aderarea oficială la Uniunea Europeană, potrivit Politico.

UE a desemnat anul trecut Ucraina și Moldova drept țări candidate oficiale, la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. De atunci, Metsola a cerut cu insistență ca negocierile oficiale de aderare să înceapă în acest an.

Liderii UE urmează să decidă dacă vor deschide oficial negocierile de aderare a Ucrainei și a Republicii Moldova în cadrul unui summit din decembrie, după ce vor analiza un raport foarte așteptat al Comisiei Europene, care va oferi o actualizare a situației tuturor țărilor care încă așteaptă în antecamera UE.

„Nu faceți nicio greșeală: Din punct de vedere politic, dacă o țară privește spre Europa, atunci Europa ar trebui să își deschidă larg ușile”, a declarat Metsola pentru POLITICO într-un interviu acordat în biroul său de la etajul nouă al Parlamentului de la Bruxelles.

Politicianul de centru-dreapta a sugerat că o serie de avantaje ar putea fi oferite țărilor aflate în pragul aderării, de la avantaje pe piața unică până la implicarea în programul Erasmus pentru tineret.

„Putem merge chiar mai departe, având membri observatori în acest Parlament – acestea sunt lucruri care contează pentru un popor”, a spus ea. „Depinde de ce se va întâmpla în decembrie”.

În ceea ce privește potențialii membri observatori ai Parlamentului European, ea a spus că va trebui să țină legătura cu grupurile politice ale Parlamentului și să ia în considerare posibilitatea de a face aceeași ofertă celor șase țări candidate din Balcanii de Vest care așteaptă, de asemenea, să adere la UE.

Eurodeputații observatori pentru Ucraina și Moldova nu ar avea drept de vot și ar fi nominalizați și nu aleși, dar ar avea locuri în cadrul instituției, care, în orice caz, va crește de la 705 la 720 de membri după alegerile europene din iunie 2024. „Va trebui să vedem când se va întâmpla acest lucru, în ce moment devin ei eligibili pentru asta”, a spus Metsola.

Conform regulilor Parlamentului, doar atunci când un tratat de aderare formal este semnat, deputații observatori își pot ocupa locurile, ceea ce înseamnă că acest lucru ar putea fi încă la câțiva ani distanță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare la UE #deputati #observatori #Roberta Metsola

Un proiect de infrastructură impresionant prinde contur în Europa. Norvegia construiește cel mai lung și mai adânc tunel rutier subacvatic din lume, o investiție de aproximativ 2,4 miliarde de euro, care va lega regiuni de pe coasta de vest a țării și va elimina o parte dintre traversările cu feribotul. Tunelul E39 Rogfast va avea 27 de kilometri și va coborî, în punctul cel mai adânc, la 392 de metri sub nivelul mării, scrie adevărul.ro.

Construcția face parte dintr-un proiect amplu de modernizare a șoselei E39, care traversează Norvegia de la nord la sud, de-a lungul coastei vestice. Noul tunel va asigura o legătură rutieră permanentă între regiunile Nord-Jæren și Haugalandet și va reduce cu aproximativ 40 de minute timpul de călătorie.

În prezent, deplasarea de-a lungul acestei porțiuni de coastă presupune folosirea feriboturilor, iar traversările maritime pot prelungi considerabil călătoriile. Rogfast va permite șoferilor să circule pe sub fiordul Boknafjord, fără să mai depindă de transportul naval, potrivit Express.

Tunelul va ajunge la 392 de metri sub nivelul mării

Cu o lungime de aproximativ 27 de kilometri, Rogfast va deveni cel mai lung tunel rutier subacvatic destinat traficului obișnuit. În punctul său cel mai adânc, construcția va ajunge la 392 de metri sub nivelul mării, o performanță inginerească impresionantă.

Adâncimea este impusă de relieful submarin al fiordurilor norvegiene, care coboară până la aproximativ 400 de metri sub nivelul mării. Prin comparație, Canalul Mânecii are o adâncime medie de aproximativ 60 de metri și una maximă de 174 de metri.

Numele Rogfast este o prescurtare de la „Rogaland fastforbindelse”, denumire care face referire la regiunea Rogaland și la termenul norvegian pentru o legătură rutieră permanentă.

Tunelul va avea două galerii separate, fiecare cu câte două benzi de circulație. Proiectul include și o soluție neobișnuită: o intersecție subterană cu sensuri giratorii, care va permite accesul către insula Kvitsøy. Aceasta va fi construită la aproximativ 250 de metri sub nivelul mării.

Pasaje de evacuare la fiecare 250 de metri

Lungimea și adâncimea tunelului ridică provocări importante în privința siguranței. Una dintre principalele preocupări este riscul izbucnirii unui incendiu, mai ales că traseul va avea o pantă de până la 7%, care poate solicita suplimentar motoarele autovehiculelor.

Pentru situațiile de urgență, proiectanții au prevăzut pasaje de evacuare la fiecare 250 de metri, față de aproximativ 330 de metri, cât este distanța întâlnită în mod obișnuit în astfel de construcții.

În cazul unui incendiu, șoferii vor putea părăsi galeria afectată de fum și vor ajunge în tunelul paralel, separat printr-o structură de protecție. Măsura este menită să permită evacuarea rapidă și în condiții de siguranță.

Iluminat dinamic și decorațiuni pentru a combate monotonia

O problemă mai puțin obișnuită luată în calcul de proiectanți este monotonia unei traversări de aproape 27 de kilometri prin subteran. Pentru a reduce anxietatea șoferilor și senzația de claustrofobie, în interiorul tunelului este prevăzut un proiect artistic, completat de un sistem de iluminat dinamic.

Norconsult, compania responsabilă de proiectarea și consultanța tehnică, explică faptul că amenajările vor avea rolul de a preveni monotonia, de a facilita orientarea și de a reduce senzația de izolare.

„În interiorul tunelului va fi dezvoltat un proiect artistic pentru a preveni monotonia, a reduce anxietatea provocată de tuneluri, a scurta timpul de călătorie perceput și a crea un sentiment de orientare și recunoaștere”, arată reprezentanții companiei.

Decorațiunile vor contribui și la crearea senzației unui spațiu mai deschis, iar iluminatul dinamic va putea fi adaptat și schimbat în diferite zone ale tunelului.

Investiție de aproximativ 2,4 miliarde de euro. Când va fi gata

Lucrările la Rogfast au început inițial în 2018, însă proiectul a fost suspendat la sfârșitul anului 2019, după ce estimările au indicat depășiri ale costurilor. Contractele existente au fost anulate, iar proiectul a fost reorganizat. Construcția a fost reluată la sfârșitul anului 2021.

Finalizarea este programată pentru 2033, iar investiția este estimată la aproximativ 25 de miliarde de coroane norvegiene, echivalentul a circa 2,4 miliarde de euro.

Tunelul face parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a șoselei E39, care se întinde pe aproximativ 1.100 de kilometri, între Trondheim, în nord, și Kristiansand, în sud. În prezent, parcurgerea întregului traseu durează aproximativ 21 de ore și presupune nouă traversări cu feribotul.

Prin construirea de poduri și tuneluri, autoritățile norvegiene urmăresc să elimine aceste întreruperi și să reducă semnificativ timpul de deplasare de-a lungul coastei.

La finalizare, Rogfast va stabili mai multe recorduri mondiale: va fi cel mai lung tunel rutier subacvatic destinat traficului obișnuit, cel mai lung tunel rutier cu patru benzi și cel mai adânc tunel rutier cu patru benzi din lume. De asemenea, proiectul va include cea mai adâncă intersecție rutieră subterană.