Fostul procuror general interimar al Procuraturii Generale, Dumitru Robu, nu a reușit să ajungă în funcția de adjunct al actualului șef interimar al PG, Ion Munteanu, după ce astăzi, 21 octombrie, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), în cadrul ședinței a respins cererea de numire a acestuia.

Numirea lui Robu în această funcție a fost inclusă ca supliment în agenda ordinară a ședinței CSP și a fost prezentată de către procurorul general interimar al Procuraturii Generale, Ion Munteanu.

Precizăm că, Dumitru Robu, a asigurat interimatul funcției de procuror general al PG un an, după ce procurorul general, Alexandr Stoianoglo, la începutul lunii octombrie a anului trecut a fost suspendat din funcție din cauza reținerii, și punerii sub acuzații pe mai multe capete de acuzare – printre care îmbogățire ilicită și abuz de serviciu.

Lui Stoianoglo i se icriminează că ar fi săvârșit acțiuni în interesul unui organizații criminale, manifestate prin eliberarea din detenție a condamnatului Veaceslav Platon și renunțarea ilegală la acuzare, în rezultatul căruia bugetului public național i-a fost cauzat prejudiciu în sumă de peste 869.000.000 de lei. Învinuirea mai susține că Stoianoglo ar fi primit și acceptat bunuri și avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, de la Veaceslav Platon. Suma lor depășește 63.000.000 de lei.

Falsul în declarații ar fi caracterizat prin neincluderea intenționată în declarația de avere și interese personale a faptului că soția sa, începând cu data de 5 ianuarie 2021, este unul din beneficiarii efectivi ai unei societăți înregistrate în Ucraina.

Precizăm că, la începutul lunii octombrie curent, după expirarea mandatului lui Robu, conform legii, a fost numit un alt procuror generale interimar – Ion Munteanu, fost adjunct al șefei procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSP #Dumitru Robu #procuror general interimar #refuz

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.