Unul dintre judecătorii care examinează dosarul „furtul miliardului”, Ana Cucerescu, ar putea fi recuzat. Apărarea lui Vladimir Plahotniuc a anunțat că se pregătește să depună o cerere de recuzare, după declarațiile făcute în instanță de primul martor audiat în acest dosar .

În cadrul ședinței de judecată, martora Natalia Politov-Cangaș a recunoscut existența unei conversații telefonice cu judecătoarea Ana Cucerescu, membră a completului de judecători care examinează cauza lui Vladimir Plahotniuc. De asemenea, aceasta a menționat o tranzacție imobiliară realizată cu câțiva ani în urmă între familia sa și părinții magistratei.

Ulterior ședinței, avocatul lui Vladimir Plahotniuc, învinuit în acest dosar, a declarat:

„Relevanța circumstanțelor care le-a declarat dumneaei în instanța de judecată de astăzi vor fi prezentate de către apărare la etapa cuvenită și anume la etapa de declarații de dezbatere judeciare. (…)Avem o cerere de recuzare în privința unui membru al completului de astăzi”, a menționat avocatul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Natalia Politov-Cangaș, fost președinte al Victoriabank, a fost audiată astăzi, 15 decembrie, în instanță în calitate de primul martor al apărării în dosarul lui Vlad Plahotniuc. Aceasta a declarat că este gata să răspundă la întrebări și a susținut că, anterior, i s-ar fi cerut să facă declarații împotriva lui Vlad Plahotniuc în schimbul scoaterii de sub urmărire penală.

VIDEO Primul martor din lista lui Plahotniuc, audiat: ”Mi s-a cerut să fac declarații împotriva…”

#Ana Cucerescu #cerere de recuzare #Lucian Rogac

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.