Guvernul României a aprobat joi, 16 ianuarie curent, data alegerilor prezidențiale din 2025, stabilind ca acestea să se desfășoare pe 4 mai. În premieră, urnele din diaspora se vor închide la ora 21:00, ora României care coincide cu ora Republicii Moldova, iar procesul de votare va putea fi prelungit pentru cei aflați la coadă până la miezul nopții.

Guvernul a mai stabilit perioada electorală între 18 februarie și 4 mai. Purtătorul de cuvânt Mihai Constantin a explicat că au fost emise două hotărâri de guvern și o ordonanță de urgență pentru a reglementa procesul electoral.

„Actele normative care stabilesc data alegerilor prezidenţiale au fost aprobate. (…) Au fost emise două hotărâri de guvern şi o ordonanţă de urgenţă. Hotărârile de guvern premerg această ordonanţă de urgenţă şi stabilesc data alegerilor: 4 mai 2025, alegeri prezidenţiale şi locale în anumite UAT-uri. (…) Pentru cele două scrutine va fi utilizată aceeaşi infrastructură electorală ca şi în anul precedent 2024 tocmai pentru asigurarea fluidităţii, transparenţei şi corectitudinii procesului de votare”, a declarat Mihai Constantin, într-o conferință de presă.

Printre modificările anunțate se numără și schimbările în privința votului din străinătate. Secțiile de vot vor fi deschise pentru trei zile, iar urnele vor fi închise la ora 21:00, ora României, în ziua alegerilor, și nu la ora locală, așa cum se proceda anterior.

„O altă particularitate este a votului în străinătate. Până acum votul începea la ora 12:00, ora locală, în secţiile de votare din străinătate, începând cu vineri. Ei bine, acum votul va începe la ora 7:00 dimineaţa, locală, se va încheia la ora 21,00 locală, sâmbătă va fi de la 7:00 dimineaţa, locală, la ora 21,00 locală. Duminică, în 4 mai, atunci când se întâmplă votul şi în ţară a intervenit o modificare. Duminică, votul începe în secţiile de votare din străinătate la ora 7,00, ora locală, dar se încheie fie la ora 21:00, ora locală, dacă ne aflăm pe meridianul care precede, la est de România, cum s-a întâmplat şi până acum, dar în zona ce înseamnă la vest de România, pe celelalte fusuri orare, votul se va închide la ora 21:00, ora României”, a explicat Mihai Constantin.

Această modificare a fost adoptată pentru a elimina decalajul orar care exista anterior între momentul în care votul se închidea în România și secțiile de votare aflate pe fusuri orare diferite.

„Va exista din nou o prevedere valabilă şi în ţară şi în străinătate ca, în cazul în care, la ora 21:00, când se închid urnele, există oameni la coadă la secţia de votare, procesul de vot să fie prelungit cu trei ore cel mult, până la miezul nopţii în România”, a mai adăugat Mihai Constantin.

În ceea ce privește plata personalului implicat în procesul electoral, Executivul a decis o reducere de 25% a indemnizațiilor.

„Plata personalului implicat în acest proces electoral va fi redusă cu 25%, la propunerea Ministerului Finanţelor, pentru a se încadra în planul general de reducere a cheltuielilor publice”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, subliniind că „indemnizaţia de hrană zilnică rămâne la fel ca anul trecut”.

Mihai Constantin a mai menționat că, după intrarea în vigoare a ordonanței de urgență adoptate, cetățenii români din străinătate vor putea să își declare intenția de a vota prin corespondență la serviciile consulare române.

„Începând de săptămâna viitoare, după ce intră în vigoare Ordonanţa de Urgenţă adoptată astăzi, cetăţenii români din străinătate îşi pot declara la serviciile consulare române intenţia de a vota prin corespondenţă”, a declarat Mihai Constantin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alegeri prezidentiale #diasporă #Romania

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.