România avansează cu proiectul unei noi linii electrice de înaltă tensiune care va lega cele două maluri ale Prutului. Transelectrica, operatorul sistemului energetic național din România, urmează să lanseze achiziția serviciilor de proiectare pentru viitoarea linie electrică aeriană 400 kV Gutinaș–Strășeni, scrie Bani.md.

Pentru serviciile de proiectare, Transelectrica a prevăzut în planul de achiziții pentru 2026 o valoare estimată de 1,5 milioane de lei românești (aproximativ 300 de mii de euro). Contractul va fi unul multianual și va fi atribuit printr-o procedură desfășurată online.

Înainte de lansarea achiziției, Transelectrica a organizat o consultare de piață pentru actualizarea valorii estimate și a cerințelor tehnice. Compania care va fi selectată va trebui să elaboreze studiul de fezabilitate și documentațiile necesare pentru realizarea investiției.

Prima etapă va include studii topografice și geotehnice, precum și documentația necesară pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici. Aceasta este prevăzută să dureze cel mult 10 luni de la emiterea ordinului de începere, fără perioadele necesare pentru obținerea avizelor tehnice. Ulterior, proiectantul va pregăti documentațiile pentru obținerea avizelor și acordurilor necesare, precum și pentru procedurile de expropriere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Linia Gutinaș–Strășeni va avea aproximativ 270 de kilometri, dintre care circa 200 de kilometri pe teritoriul României și 70 de kilometri în Republica Moldova. Pe partea română, linia va porni din stația electrică Gutinaș, unde este prevăzută și construirea unei noi celule de plecare de 400 kV.

Aceasta va fi a treia interconexiune de 400 kV dintre România și Republica Moldova. Prima, Isaccea–Vulcănești, este deja funcțională, iar a doua, Suceava–Bălți, se află în execuție și ar urma să fie finalizată în 2028.

Noua linie ar urma să crească capacitatea de transport al energiei electrice dintre cele două țări cu 1 184 MW și să permită integrarea unei producții suplimentare de peste 1 000 MW.

Componenta proiectului de pe teritoriul Republicii Moldova este estimată la aproximativ 130 de milioane de dolari, finanțarea urmând să fie asigurată în mare parte de Statele Unite.

#linie electrică #Moldova #Romania

Compania aeriană letonă airBaltic a anunțat luni că a solicitat la New York protecția oferită de Capitolul 11 al Codului Federal al Falimentului din SUA, în cadrul unui proces de restructurare menit să reducă datoriile, în condițiile în care războiul din Iran pune presiune tot mai mare asupra sectorului aerian, transmite Reuters, scrie HotNews.

AirBaltic a declarat într-un comunicat că a obținut un angajament de finanțare în valoare de 350 de milioane de euro din partea unor creditori, printre care Strategic Value Partners, Barclays, Hayfin Capital Management, Morgan Stanley și Oaktree Capital Management, pentru a-și susține operațiunile pe durata restructurării.

Capitolul 11 din Codul Falimentului din SUA permite reorganizarea activităților și este disponibilă pentru orice afacere, indiferent dacă este organizată ca societate pe acțiuni, parteneriat sau întreprindere individuală, precum și pentru persoane fizice. Procedura este mai similară cu cea a insolvenței din România.

Războiul dintre SUA și Iran a provocat dublarea prețurilor combustibilului pentru avioane, declanșând cea mai gravă criză din industria transportului aerian de la pandemia de COVID-19 încoace.

Investitorii și directori ai companiilor aeriene au avertizat de luni de zile că operatorii cu bilanțuri financiare fragile și cu o expunere mai mare la volatilitatea prețurilor petrolului vor fi cei mai afectați de conflict.

AirBaltic, companie deținută în majoritate de guvernul leton, a declarat că decizia sa are ca scop obținerea protecției față de creditori, în timp ce negociază restructurarea datoriilor. Compania a adăugat că zborurile vor fi operate conform programului pe durata procedurii supravegheate de instanță.

Aceasta a devenit acum a doua companie aeriană din lume și prima din Europa care intră în această procedură invocând creșterea costurilor cu carburanții, după falimentul din luna mai al operatorului aerian american low-cost Spirit Airlines. Directorii de la Spirit Airlines nu reușiseră să obțină sprijinul creditorilor pentru un plan de salvare finanțat de guvernul SUA.

Pe lângă presiunile financiare care determinaseră deja acordarea unui împrumut de 30 de milioane de euro de către statul leton în aprilie, poziția de lichiditate a airBaltic s-a deteriorat și mai mult în ultimele luni, din cauza creșterii costurilor cu combustibilul.

Și alte companii aeriene, precum AirAsia, cel mai mare operator aerian low-cost din Asia de Sud-Est, caută capital suplimentar, în condițiile intensificării presiunilor financiare provocate de creșterea costurilor cu combustibilul pentru avioane și de pierderile importante generate de fluctuațiile cursurilor valutare.

#companie avia #faliment #scumpiri carburanti