Șefii cu salarii uriașe care controlează companiile de stat din România sunt presați să își reducă salariile, după ce mai mulți miniștri, dar și vicepremierul Dragoș Anastasiu le-au bătut obrazul. În vizor sunt cei care câștigă mai mult decât președintele României, adică peste 27.000 de lei, scrie digi24.ro.

Lista publicată de presa de peste Prut

Alexandru Simu este director la Compania CFR Infrastructură. Cea mai recentă declarație de avere arată că acesta este plătit cu aproape 36.000 de lei lunar. Simu a ajuns în fruntea companiei responsabile de întreținerea căii ferate în mandatul lui Sorin Grindeanu și este considerat un protejat al acestuia. El este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu, procurorii DNA acuză faptul că a fost numit ilegal la conducerea companiei.

Câștigă mai mult decât președintele țării și George Niculescu, președintele ANRE. Șeful instituției care se ocupă de reglementările în energie a câștigat potrivit declarației de avere din 2024, în jur de 46.000 de lei lunar.

Faptul că la ANRE se câștigă bine o confirmă și vicepreședintele Mircea Man care a încasat într-un an peste 700.000 de lei, adică undeva la 59.000 de lei pe lună.

Printre cei mai scumpi angajați ai statului se numără și Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. A încasat în 2023 un salariu de peste un milion de lei, adică în jur de 90.000 de lei pe lună. Salarii impresionante au și viceguvernatorii de la Banca Națională a României.

Traian Halalai, șeful Exim Bank, cel care a intrat pe lista neagră a lui Ilie Bolojan are un salariu de 119.000 de lei, adică 24.000 de euro. Acesta face parte și dintr-un comitet din cadrul băncii și își mai rotunjește veniturile cu încă 4.000 de euro lunar. Este șef la EximBank din noiembrie 2012, iar Ilie Bolojan a anunțat că va începe procedura de demitere în cazul său.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cosmin Ghiță este șeful companiei Nuclearelectrica. Cea mai recentă declarație de avere arată că este remunerat 70.000 de lei lunar. Compania se află în subordinea Ministerului Energiei și este listată la Bursa de Valori București.

#institutii #Romania #salarii mari #șefi

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.