Șefii cu salarii uriașe care controlează companiile de stat din România sunt presați să își reducă salariile, după ce mai mulți miniștri, dar și vicepremierul Dragoș Anastasiu le-au bătut obrazul. În vizor sunt cei care câștigă mai mult decât președintele României, adică peste 27.000 de lei, scrie digi24.ro.

Lista publicată de presa de peste Prut

Alexandru Simu este director la Compania CFR Infrastructură. Cea mai recentă declarație de avere arată că acesta este plătit cu aproape 36.000 de lei lunar. Simu a ajuns în fruntea companiei responsabile de întreținerea căii ferate în mandatul lui Sorin Grindeanu și este considerat un protejat al acestuia. El este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu, procurorii DNA acuză faptul că a fost numit ilegal la conducerea companiei.

Câștigă mai mult decât președintele țării și George Niculescu, președintele ANRE. Șeful instituției care se ocupă de reglementările în energie a câștigat potrivit declarației de avere din 2024, în jur de 46.000 de lei lunar.

Faptul că la ANRE se câștigă bine o confirmă și vicepreședintele Mircea Man care a încasat într-un an peste 700.000 de lei, adică undeva la 59.000 de lei pe lună.

Printre cei mai scumpi angajați ai statului se numără și Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. A încasat în 2023 un salariu de peste un milion de lei, adică în jur de 90.000 de lei pe lună. Salarii impresionante au și viceguvernatorii de la Banca Națională a României.

Traian Halalai, șeful Exim Bank, cel care a intrat pe lista neagră a lui Ilie Bolojan are un salariu de 119.000 de lei, adică 24.000 de euro. Acesta face parte și dintr-un comitet din cadrul băncii și își mai rotunjește veniturile cu încă 4.000 de euro lunar. Este șef la EximBank din noiembrie 2012, iar Ilie Bolojan a anunțat că va începe procedura de demitere în cazul său.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cosmin Ghiță este șeful companiei Nuclearelectrica. Cea mai recentă declarație de avere arată că este remunerat 70.000 de lei lunar. Compania se află în subordinea Ministerului Energiei și este listată la Bursa de Valori București.

#institutii #Romania #salarii mari #șefi

Elevii din clasa a IV-a vor primi din nou note, după aproape un deceniu în care la clasele primare s-au folosit doar calificative. Calificativele au înlocuit notele în 2015, iar acum Ministerul Educației și Cercetării revine parțial la vechiul sistem printr-o metodologie nouă de evaluare.

Notele de la 5 la 10 vor fi acordate la Limba și literatura română (sau rusă), Limba și literatura ucraineană, bulgară sau găgăuză, Limba străină și Matematică. La Științe, Istorie și celelalte discipline rămân calificativele.

În clasele I-III apare o noutate: pe lângă „Foarte bine”, „Bine” și „Suficient”, este introdus calificativul „Excelent”, pentru elevii cu nivel avansat de performanță.

Numărul testelor scade și el. Un elev nu va avea voie să dea mai mult de două evaluări într-o săptămână, iar în total numărul evaluărilor pe an a fost redus cu peste 100 față de cât era planificat inițial. La Educația fizică, Educația plastică, Educația tehnologică, Dezvoltarea personală, Educația moral-spirituală și la opționale nu se mai dau teste finale — progresul copiilor va fi urmărit doar prin observație pe parcurs.

Dacă un elev nu ia notă de trecere sau calificativul „Suficient”, rezultatul nu se mai trece în catalog. În loc de el, apare litera „R” (Recuperare), iar învățătorul lucrează separat cu copilul pentru recuperarea materiei.

„Recuperarea nu este o sancțiune și nici o simplă reevaluare. Este un proces prin care copilul primește explicații suplimentare, timp și sprijin pentru a depăși dificultățile constatate,” a declarat Valentina Olaru, secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării.