România e dependentă de angajații străini. Anul trecut, contingentul de o sută de mii de lucrători străini a fost epuizat, așa că pentru anul acesta companiile au cerut avize să poată recruta încă 40.000 de străini. Totuși, Guvernul nu a dat deocamdată undă verde. Cea mai mare nevoie de salariați străini e în domenii precum HoReCa, producție și construcții.

La jumătatea anului trecut, în România lucrau aproape 90.000 de străini din 178 de ţări. De aproape două ori mai mulți față de iunie 2019, când mediul privat s-a reorientat și a început să angajeze personal asiatic.

Așa au ajuns Laarni și Maria Joy, două filipineze de 37 și 40 de ani, să lucreze într-un centru SPA din centrul Bucureștiului.

Laarni Soliman, angajată: De fapt, aceasta este a șasea țară în care am lucrat. Una dintre cele mai bune părți ale contractului este că ne asigură nevoile de bază, ceea ce în alte țări nu am primit asta. Salariul de bază este, de asemenea, bun. În plus, avem comision și bacșiș.
Maria Joy Laclac, angajată: Salariul este motivul pentru care am ales România. Față de Filipine, aici câștig cu 60% mai mult. În plus, nu avem alte cheltuieli cu mâncarea sau întreținerea. Strâng bani pentru educația copiilor mei.

Cei mai mulți străini care ajung în România cu un contract de doi ani în HoReCa, construcții, producție și transporturi vin din India, Turcia, Bangladesh, Nepal și Pakistan. Angajații români vor salariați loiali și stabili, spun reprezentanții Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.

Yosef Gavriel Peisakh, cofondator Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă: Preconizăm o suplimentare de cel puțin 50.000 peste cei 100.000 care au fost aprobați, intervine și chestiunea cu intrarea României în Schengen. România oferă un salariu minim exact ca și angajaților români. Străinii prestează și mai mute ore, și atunci sunt plătiți mai bine.

Anul acesta ar fi nevoie de 140.000 de salariați, însă, deocamdată, Guvernul a dat tot o sută de mii de avize de recrutare, la fel ca în 2022. O metodă pentru a proteja locurile de muncă ale românilor în eventualitatea unei crize economice, spun experții în resurse umane.

Bogdan Badea, CEO eJobs România: Probabil vor să restricționeze acest lucru tocmai pentru a vedea dacă și intern există mai multe soluții. În cazul unei recesiuni, probabil că numărul de locuri de muncă se va reduce, pentru susținerea muncitorilor români. O astfel de măsură pare în favoarea muncitorilor din România. Pentru mulți dintre ei, România nu e destinația finală. România e doar o poartă de intrare în Europa, în UE.

O decizie asupra suplimentării numărului angajaților străini ar trebui luată de Executiv până la mijlocul anului.

Sursa video: Digi24.ro

#angajati #cetateni straini #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.