România, dependentă de angajați străini. Companiile cer Guvernului să aprobe recrutarea a încă zeci de mii de lucrători

România e dependentă de angajații străini. Anul trecut, contingentul de o sută de mii de lucrători străini a fost epuizat, așa că pentru anul acesta companiile au cerut avize să poată recruta încă 40.000 de străini. Totuși, Guvernul nu a dat deocamdată undă verde. Cea mai mare nevoie de salariați străini e în domenii precum HoReCa, producție și construcții.

La jumătatea anului trecut, în România lucrau aproape 90.000 de străini din 178 de ţări. De aproape două ori mai mulți față de iunie 2019, când mediul privat s-a reorientat și a început să angajeze personal asiatic.

Așa au ajuns Laarni și Maria Joy, două filipineze de 37 și 40 de ani, să lucreze într-un centru SPA din centrul Bucureștiului.

Laarni Soliman, angajată: De fapt, aceasta este a șasea țară în care am lucrat. Una dintre cele mai bune părți ale contractului este că ne asigură nevoile de bază, ceea ce în alte țări nu am primit asta. Salariul de bază este, de asemenea, bun. În plus, avem comision și bacșiș.
Maria Joy Laclac, angajată: Salariul este motivul pentru care am ales România. Față de Filipine, aici câștig cu 60% mai mult. În plus, nu avem alte cheltuieli cu mâncarea sau întreținerea. Strâng bani pentru educația copiilor mei.

Cei mai mulți străini care ajung în România cu un contract de doi ani în HoReCa, construcții, producție și transporturi vin din India, Turcia, Bangladesh, Nepal și Pakistan. Angajații români vor salariați loiali și stabili, spun reprezentanții Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.

Yosef Gavriel Peisakh, cofondator Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă: Preconizăm o suplimentare de cel puțin 50.000 peste cei 100.000 care au fost aprobați, intervine și chestiunea cu intrarea României în Schengen. România oferă un salariu minim exact ca și angajaților români. Străinii prestează și mai mute ore, și atunci sunt plătiți mai bine.

Anul acesta ar fi nevoie de 140.000 de salariați, însă, deocamdată, Guvernul a dat tot o sută de mii de avize de recrutare, la fel ca în 2022. O metodă pentru a proteja locurile de muncă ale românilor în eventualitatea unei crize economice, spun experții în resurse umane.

Bogdan Badea, CEO eJobs România: Probabil vor să restricționeze acest lucru tocmai pentru a vedea dacă și intern există mai multe soluții. În cazul unei recesiuni, probabil că numărul de locuri de muncă se va reduce, pentru susținerea muncitorilor români. O astfel de măsură pare în favoarea muncitorilor din România. Pentru mulți dintre ei, România nu e destinația finală. România e doar o poartă de intrare în Europa, în UE.

O decizie asupra suplimentării numărului angajaților străini ar trebui luată de Executiv până la mijlocul anului.

Sursa video: Digi24.ro

#cetateni straini #angajati #Romania

Directorul general al Termoelectrica, Iurie Razlovan, a declarat că una dintre cele mai mari provocări pentru companie rămâne achiziția gazelor naturale de pe piața liberă, începând cu primăvara anului 2026, când toți agenții economici vor fi obligați să procure resursele energetice în regim concurențial, transmite bani.md.

„Pentru câteva luni putem asigura consumul fără să intrăm în deficit, dar rămâne să vedem ce va fi după. Energocom va rămâne, foarte probabil, un actor important pe piață și cred că ei vor putea obține cele mai bune prețuri. Faptul că ieșim pe piața liberă nu înseamnă că Energocom nu va putea participa – la Bălți, de exemplu, a câștigat o altă companie”, a explicat Razlovan.

Potrivit acestuia, procesul de trading presupune o muncă specifică și există riscul ca anumite achiziții să nu fie recunoscute în tarif, dacă vor fi făcute la prețuri prea mari.

„Am scris colegilor să mergem cu toții cu ochii deschiși, ca să vedem cum facem achizițiile și să evităm prețuri care nu pot fi incluse în tarif”, a subliniat șeful Termoelectrica.

Razlovan a mai recunoscut că problema majoră rămân datoriile istorice ale companiei: 1,3 miliarde de lei către Energocom și 600 de milioane de lei către Moldovagaz.

„Asta trebuie discutat. Am speranța că Energocom va rămâne un actor important, dar doar în condiții de licitații deschise”, a adăugat el.

În opinia sa, un răspuns cert privind modul în care Termoelectrica se va aproviziona după liberalizarea pieței încă nu există.

„Nu pot declara că mâine noi vom ieși pe piață și vom cumpăra gaze la prețuri mici. Sunt multe necunoscute și trebuie să le discutăm cu partenerii”, a conchis directorul.