România a devenit, din nou, un exportator net de electricitate, ceea ce e un lucru bun pentru stabilitatea şi securitatea zonei, dar şi pentru dezvoltarea consumului în ţară, atât industrial, cât şi casnic, a declarat, marţi, 23 aprilie curent, Dan-Dragoş Drăgan, secretar român de stat în Ministerul Energiei al țării vecine, la cea de-a X-a ediţie a conferinţei „România – Strategia dezvoltării”, scrie Adevărul.ro.

„Într-adevăr, preţurile sunt pe un trend descendent. Observăm acum rezultatele măsurilor care au fost implementate în ultimii ani şi, totodată, dacă vorbim de balanţa comercială şi deficitul de cont curent, observăm că România a devenit iarăşi un net exportator de electricitate, ceea ce cred că e un lucru bun pentru stabilitate, pentru securitatea zonei şi pentru tot ceea ce poate să însemne dezvoltarea consumului în România, fie că este vorba despre consumul industrial sau de consumul casnic. Dacă ne uităm la perspectivele strategiei, ceea ce urmărim noi, la Ministerul Energiei, ştim că România şi-a asumat un target pentru neutralitatea climatică la nivelul anului 2050. Din această ţintă derivă strategia pe termen lung, actualmente în evaluare de mediu, iar din această strategie pe termen lung avem Planul Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice, perspectiva anului 2030. Prin acest plan, care a fost în dezbatere publică, acum încorporăm toate observaţiile primite de la toţi jucătorii din piaţă, de la toate asociaţiile reprezentative. Ne dorim ca, la nivelul anului 2030, să nu mai avem producţie de energie din combustibili fosili, solizi. Avem şi o Lege a decarbonării în vigoare, aprobată de Parlament. Totodată, trebuie să vedem că prin acest Plan Naţional de Energie şi Schimbări Climatice urmărim reducerea emisiilor de CO2 la nivelul României”, a afirmat Drăgan.

Potrivit acestuia, pe termen lung, se urmăreşte dezvoltarea capacităţilor de producţie şi continuarea programului nuclear românesc.

„Nu trebuie să uităm de angajamentele şi de obligaţia morală faţă de vecinii noştri, în speţă Republica Moldova şi Ucraina, atât cât timp cât este necesar. Urmărim al doilea pilon de dezvoltare a capacităţilor de producţie şi continuarea programului nuclear românesc. Ne referim aici la Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă. Se lucrează intens la reabilitarea Unităţii 1, un proces care va începe în anul 2027, pentru prelungirea duratei de viaţă cu încă cel puţin 30 de ani. Tot pe nuclear, ne uităm la noile tehnologii, la reactoarele modulare mici şi vrem ca România să devină unul din principalii jucători în privinţa dezvoltării capacităţilor umane de acţiune în cadrul acestei tehnologii. Avem şi al treilea pilon în partea de producţie, dezvoltarea şi utilizarea gazului natural. Având în vedere că actualmente cam 80% din ceea ce consumăm producem on-shore în România şi în perspectiva inserţiei gazelor din perimetrul Neptun Deep, moment în care în 2027 vor exista suficiente resurse, inclusiv din domeniul gazelor naturale, care să acopere cererea internă, să ajute la dezvoltarea unor industrii, urmărim dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie”, a spus secretarul de stat.

Conform datelor prezentate de reprezentantul Ministerului Energiei al României, în acest moment, aproximativ două miliarde de euro sunt alocate în contracte semnate şi în implementare pe ceea ce înseamnă dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie, „cu transportatorul naţional de electricitate Transelectrica, de 500 de milioane de euro, cu transportatorul naţional de gaze naturale Transgaz, aproximativ 110 milioane de euro, şi cu societăţile de distribuţie, 1,3 miliarde de euro puse la dispoziţia dânşilor, contracte semnate, marea majoritate în implementare”.

Oficialii din ministere de linie şi instituţii specializate, alături de reprezentanţi ai unor companii participă, marţi, la cea de-a X-a ediţie a conferinţei „România – Strategia dezvoltării”, organizată de publicaţia Bursa.

Printre temele de discuţie propuse de află: eeforma fiscală şi reforma administraţiei publice – condiţii esenţiale pentru o structură suplă a statului român; absorbţia fondurilor europene – motorul financiar necesar pentru dezvoltarea economiei naţionale; sistemul financiar-bancar, stâlp al economiei româneşti; Investiţii în inovare-cercetare-dezvoltare pentru plusvaloare şi competitivitate; energia verde şi România ca hub energetic; aportul Inteligenţei Artificiale la dezvoltarea economică a ţării; agricultură sustenabilă sub asediul schimbărilor climatice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#energie #ministerul energiei #Romania #securitate #zona

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, califică drept „absolut îngrozitor” cazul tânărului de 19 ani, maltratat de alți minori la colegiul UTM. Oficialul susține că incidentul depășește cu mult limitele unui conflict obișnuit între tineri și speră ca justiția să pronunțe o sentință clară.

Pe caz a fost deschis un dosar penal, iar persoanele reținute, inclusiv minorii, se află în arest la izolatorul „Gaia”. Ministrul afirmă că a discutat cu polițiști care au recunoscut că, în cariera lor, nu s-au mai confruntat cu un asemenea caz.

„Ceea ce s-a întâmplat nu se încadrează într-un conflict mai mult sau mai puțin obișnuit sau în probleme care apar, în principiu, între tineri. Este ceva absolut inexplicabil și îngrozitor, care trebuie investigat pe deplin de procuratură”, a declarat Dan Perciun, în cadrul emisiunii «Территории свободы» de la RealitateaTV.

Ministrul a recunoscut că în instituție au existat anterior cazuri de bullying, iar colegiul dispune de psihologi și a desfășurat activități de prevenire. Totuși, în opinia sa, gravitatea incidentului nu poate fi explicată doar prin fenomenul hărțuirii între elevi.

După producerea cazului, conducerea colegiului a desfășurat activități suplimentare cu tinerii și profesorii, în condițiile în care comunitatea instituției a fost profund șocată de cele întâmplate.

„Aici, planurile noastre de prevenire a bullyingului nu vor rezolva o asemenea problemă. Este ceva profund, social. Cum au ajuns tinerii la așa ceva, chiar dacă provin din familii bune?”, a punctat ministrul.

Amintim că incidentul a avut loc în seara zilei de 24 septembrie, în apropierea căminelor studențești din Chișinău. Tânărul, student la o instituție de învățământ din capitală, se plimba împreună cu o cunoscută de-a sa, în vârstă de 16 ani, când s-au întâlnit cu un grup de cinci tineri din anturajul fetei.

Potrivit informațiilor preliminare, băiatul se plimba împreună cu o cunoscută de-a sa, în vârstă de 16 ani, iar în apropierea căminelor studențești s-au întâlnit cu un grup de cinci tineri din anturajul fetei. La un moment dat, din motive care urmează a fi stabilite, tinerii ar fi început să-l agreseze fizic, iar ulterior ar fi recurs la acțiuni umilitoare și degradante asupra acestuia.