România va co-organiza, pe 5 aprilie, la Berlin, alături de Germania şi Franţa, o conferinţă internaţională menită a stimula sprijinul internaţional pentru Republica Moldova, a anunţat, luni, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, în contextul participării la Consiliului Afaceri Externe, relatează Digi24.

Conferinţa, care va fi co-prezidată de miniştrii de externe român, german şi francez, va lansa Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova („Moldova Support Platform”), precum şi un apel pentru donaţii din partea statelor membre UE, G7, a instituţiilor financiare internaţionale şi a altor state şi organizaţii. Conferinţa va crea cinci grupuri de lucru în domenii unde Republica Moldova are nevoie de sprijin: refugiaţi, energie, financiar/economie, managementul frontierelor, anticorupţie.

În domeniul conectivităţii energetice, şeful diplomaţiei române a salutat sincronizarea Ucrainei şi Republicii Moldova la reţeaua electrică europeană pe 16 martie şi a arătat că sunt necesari, totodată, paşi în ceea ce priveşte consolidarea acesteia şi diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz a Republicii Moldova.

A reamintit, în context, finalizarea recentă a gazoductului Iaşi-Chişinău şi a subliniat rolul important pe care acesta îl poate juca în diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz a Republicii Moldova, subliniind că, în acelaşi timp, sunt necesare demersuri pentru a extinde conectivitatea în interiorul Republicii Moldova care să permită valorificarea deplină a acestui gazoduct, precizează MAE.

În ceea ce priveşte managementul frontierelor Republicii Moldova, ministrul Aurescu a făcut referire la sprijinul acordat prin intermediul EUBAM şi FRONTEX şi a subliniat necesitatea de a consolida în continuare rezilienţa Republicii Moldova, menţionând sprijinul acordat sub egida Facilităţii Europene pentru Pace (EPF), scrie Agerpres.

Totodată, el a exprimat sprijinul puternic al României pentru perspectiva europeană a Republicii Moldova, cererea de aderare a acestui stat la UE reprezentând un prim pas dintr-un proces laborios, şi a exprimat convingerea că demersul va reprezenta un stimulent suplimentar pentru Republica Moldova în continuarea reformelor.

Ministrul Bogdan Aurescu participă luni, în continuarea CAE, la reuniunea comună a miniştrilor afacerilor externe şi miniştrilor apărării din statele membre UE, în format jumbo, în cadrul căreia urmează să fie discutat documentul fondator al Busolei Strategice a UE.

#ajutor #criza #Franta #Germania #Moldova #Platforma pentru Moldova #refugiati #Romania

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.