O dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri peste un bloc de locuințe din municipiul Galați, România provocând o explozie și un incendiu la un apartament situat la etajul 10. Două persoane au fost rănite ușor și transportate la spital, două au avut nevoie de îngrijiri medicale după atacuri de panică, iar peste 70 au fost evacuate, anunță Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din România.

Potrivit autorităților române, înainte de impact au fost emise mesaje RO-Alert pentru județele Galați, Brăila și Tulcea. Ministerul Apărării Naționale de peste Prut a anunțat că două aeronave F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești pentru monitorizarea situației, iar piloții au avut autorizare de angajare a țintelor pe durata alertei.

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a declarat că mesajul RO-Alert a fost transmis cu câteva minute înainte ca drona să lovească blocul. În urma incidentului au fost afectate două scări ale imobilului, o casă a liftului și cinci autoturisme. Locatarii au fost evacuați temporar până la finalizarea verificărilor privind siguranța structurii clădirii.

Ministerul Apărării precizează că drona provenea din seria atacurilor lansate de Federația Rusă asupra infrastructurii civile și portuare din Ucraina, în apropierea frontierei cu România. Potrivit MApN, aparatul a pătruns în spațiul aerian românesc și a fost urmărit de radare până în zona de sud a municipiului Galați, unde s-a prăbușit.

Specialiștii SRI și echipele de intervenție continuă cercetările la fața locului. Departamentul pentru Situații de Urgență a anunțat că întreaga încărcătură a dronei a explodat la impact, însă nu mai există risc pentru celelalte scări ale blocului.

Traficul rutier a fost restricționat pe strada Brăilei din Galați, între intersecțiile cu străzile Roșiori și Traian, până la finalizarea investigațiilor.

Ministerul Apărării va susține vineri dimineață o conferință de presă privind incidentul, atacurile cu drone din apropierea României și efectele războiului din Ucraina asupra securității regionale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#drona #drona prabusita #galați

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.