Președintele României, Klaus Iohannis, l-a desemnat luni, 22 noiembrie curent, pe ministrul interimar al apărării, Nicolae Ciucă, drept candidat la funcția de prim-ministru în fruntea unei coaliții PNL-PSD-UDMR, după consultările avute cu partidele parlamentare. Șeful statului a făcut acest anunț într-o declarație de presă, la Palatul Cotroceni, alături de acesta aflându-se și noul prim-ministru desemnat.

„S-a încheiat sesiunea de consultări pe care am convocat-o cu partidele parlamentare. Am constatat că în Parlamentul României s-a format o majoritate solidă, o majoritate din care fac parte PNL, PSD, UDMR şi grupul minorităţilor. Reprezentanţii acestei majorităţi au dorit să vină împreună la consultări, am acceptat acest lucru şi în acest format am avut o discuţie pe care o consider foarte bună. Această majoritate mi-a propus un nume de premier, propunere pe care am acceptat-o. În consecinţă, îl desemnez pe domnul Nicolae Ciucă, aici de faţă, pentru a forma o echipă guvernamentală şi pentru a se prezenta în faţa Parlamentului României pentru votul de încredere”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Potrivit Constituţiei, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor (minimum 234 de voturi pentru).

Liderii PNL, PSD şi UDMR au anunţat că până joi, 25 noiembrie curent, România va avea un Guvern.

Ciucă a mai fost desemnat prim-ministru de către președintele Iohannis și la data de 21 octombrie, când PNL și UDMR au încercat formarea unui guvern minoritar ca răspuns la ieșirea USR de la guvernare, căderea guvernului Cîțu în Parlament și respingerea de către legislativ a unui cabinet condus de liderul USR Dacian Cioloș.

Nominalizarea lui Ciucă urmează unui acord pe care PNL, PSD și UDMR l-au negociat pe parcursul ultimei săptămâni. Potrivit acestei înțelegeri, PNL va deține funcția de prim-ministru și conducerea a opt ministere, PSD va gestiona nouă ministere și va da secretarul general al Guvernului, iar UDMR își va păstra cele trei ministere (Dezvoltare, Mediu și Tineret și Sport) deținute și în cadrul coaliției de guvernare anterioare.

Astfel, PNL va conduce Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Energiei, Ministerul Educației, Ministerul Digitalizării și Ministerul IMM-urilor și Turismului.

PSD va conduce Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Transporturilor, Ministerul Muncii, Ministerul Familiei, Ministerul Culturii, Ministerul Economiei, Ministerul Sănătății și Ministerul Agriculturii.

De asemenea, PSD și UDMR vor deține și câte o poziție de vicepremier.

În mod teoretic, conform rezultatelor tratativelor, noul guvern va fi instalat în funcție pe principiul “rotativei guvernamentale”. Astfel, guvernul Ciucă ar urma să exercite un mandat de un an și jumătate, până în vara anului 2023. Din acel moment și până la finalul anului 2024, perioada alegerilor parlamentare și prezidențiale, un cabinet condus de PSD ar urma să fie în funcție.

Nicolae Ciucă a mai deținut funcția de prim-ministru interimar în decembrie 2020, după demisia lui Ludovic Orban din această funcție ca urmare a rezultatelor alegerilor parlamentare.

Nicolae Ionel Ciucă, născut la 7 februarie 1967, la Plenița, în județul Dolj, este un general român de armată. De la 1 ianuarie 2015 până pe 29 octombrie 2019 a fost Șeful Statului Major General, fiindu-i prelungit mandatul cu un an în urma unei decizii a președintelui Klaus Iohannis.

În data de 28 octombrie 2019, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de trecere în rezervă a lui Ciucă. În data de 4 noiembrie 2019 a preluat mandatul de ministru în cadrul Ministerului Apărării. În luna octombrie, Nicolae Ciucă s-a înscris PNL și a fost cap de listă al liberalilor la Senat în județul Dolj la alegerile parlamentare din 6 decembrie și a devenit senator în Parlamentul României

Ciucă este un militar de carieră care s-a făcut remarcat prin prezența la numeroase misiuni militare în afara țării, precum Irak, Afganistan sau Bosnia. Nicolae Ciucă a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (cunoscut și drept Scorpionii Roșii) pe care l-a condus în Afganistan și apoi în Irak.

Bătălia de la Nassiria (Irak, mai 2004), în care trupele românești au fost conduse de Nicolae Ciucă, este prima bătălie la care soldații români au fost combatanți activi după cel de-al Doilea Război Mondial.

Anul trecut, în perioada în care prim-ministru interimar, Nicolae Ciucă a primit, din partea Statelor Unite ale Americii, Legiunea de Merit, cea mai înaltă distincție de acest tip pe care un militar străin o poate primi.

Decorația se acordă personalului militar a Statelor Unite ale Americii persoanelor cu o conduită meritorie în serviciul militar, cu realizări deosebite în cadrul acțiunilor, dovedind curaj deosebit (se acordă de regulă ca ultima decorație înainte de pensionare de obicei generalilor și coloneilor, fiind rare cazurile când decorația se acordă militarilor cu rang inferior), sau personalităților politice ale unor țări străine, în acest caz gradul primit depinde foarte mult de funcția decoratului. Legiunea de Merit, în grad “de comandant șef”, a fost acordată în 1945 Regelui Mihai I al României pentru “exercitarea unui serviciu remarcabil pentru cauza Națiunilor Aliate în lupta lor împotriva Germaniei hitleriste”.

#Klaus Iohannis #Nicolae Ciucă #prim-ministru #Romania

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.