Judecătorii români au respins, vineri, 17 ianuarie 2025, recursul formulat de Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept în dosarul anulării alegerilor prezidențiale din 2024. Decizia este definitivă.

„Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-reclamant Georgescu Călin împotriva Sentinţei nr. 139 din 31 decembrie 2024 şi a încheierii din Camera de Consiliu din data de 30 decembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale în dosarul nr. 2950/1/2024. Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta-reclamantă Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept împotriva Sentinţei nr. 139 din 31 decembrie 2024, a încheierilor de şedinţă din 19 decembrie 2024, din 23 decembrie 2024, din 30 decembrie 2024 şi a încheierii din Camera de Consiliu din data de 30 decembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale în dosarul nr. 2950/1/2024”, se arată în comunicatul Înaltei Curţi.

De asemenea, instanţa a constatat nulitarea recursurilor declarate de recurenţii-titulari ai cererilor de intervenţie Kovacs Denes, Nica Leon, Marcu Maria, Dimitriu Constantin împotriva sentinţei din 31 decembrie 2024.

Totodată, magistraţii au mai respins, ca nefondată şi cererea de intervenţie accesorie în interesul recurentului-reclamant Georgescu Călin, formulată de Coaliţia pentru Drepturi, Libertăţi şi Protecţie, Nuţ Gabriela Ştefania, Mocanu-Gollent Erich-Eduard, Ursu Constantin, Hera Natalica, Petringineru-Motu Runa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii (Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul General, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii), dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe Elena Lasconi (USR), solicitând anularea a două hotărâri ale BEC prin care s-a dispus reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei Curţii Constituţionale.

#alegeri #instanta #Romania

Un rapper născut în Republica Moldova a fost expulzat din Italia după ce ar fi blocat o autostradă din apropierea orașului Milano pentru a filma un videoclip. Este vorba despre Nicolae Novacenko, cunoscut sub numele de scenă „Bratan”, în vârstă de 32 de ani, scrie La Repubblica.

Incidentul s-a produs pe 18 septembrie, pe autostrada Milano-Meda. Potrivit autorităților italiene, rapperul, împreună cu un grup de persoane, ar fi oprit circulația pentru a filma videoclipul unei piese. Imaginile cu blocajul și cozile formate în trafic au fost ulterior publicate pe rețelele sociale.

Ministrul italian de Interne, Matteo Piantedosi, a anunțat duminică faptul că permisul de ședere al lui Novacenko a fost revocat, iar acesta a fost expulzat în Republica Moldova. Oficialul a invocat un risc pentru siguranța publică.

Decizia de expulzare a fost validată sâmbătă, 26 septembrie, de judecătorul de pace din Milano. În motivarea sa au fost luate în calcul și două condamnări mai vechi ale rapperului: una din 2016, pentru port ilegal al unui baston telescopic, și o condamnare pentru deținere de droguri.

Blocarea autostrăzii face în prezent obiectul unei anchete penale. Potrivit presei italiene, Novacenko a fost reținut pe 24 septembrie, în timp ce lua cina cu soția. Polițiștii i-au percheziționat locuința, inclusiv în căutarea unor arme, însă nu au găsit astfel de obiecte.

Anchetatorii au analizat și fotografii în care rapperul apare cu arme publicate pe Instagram. Avocatul său, Matteo Politano, susține însă că acestea erau recuzită folosită pentru videoclipuri și că a prezentat documente care ar demonstra închirierea lor.

Apărătorul contestă și amploarea incidentului de pe autostradă. Potrivit acestuia, blocajul ar fi durat doar câteva minute, nu aproximativ o oră și jumătate, așa cum s-ar fi relatat inițial.

Avocatul spune că va contesta expulzarea în instanță. El susține că rapperul trăiește în Italia de la vârsta de 17 ani, are soție, un copil mic, o locuință cumpărată prin credit ipotecar și un loc de muncă. Potrivit apărării, Novacenko nu mai vorbește limba din țara sa natală.

Cazul are loc într-un context în care guvernul italian condus de Giorgia Meloni pune un accent tot mai mare pe securitate și politica privind imigrația.