Republica Moldova nu va rămâne în beznă, dacă Gazprom nu va mai livra gaz și, drept urmare, centrala de la Cuciurgan va deveni nefuncțională. La București se adoptă o ordonanță de urgență, care să permită vânzarea curentului electric de către furnizorii români în țara noastră.

Conform notei informative a documentului care urmează să fie aprobat la București, un risc major pentru piața de energie electrică din Republica Moldova îl reprezintă întreruperea furnizării luminii de către centrala din stânga Nistrului, care ne asigură 75% din totalul necesar de eletricitate. De asemenea, responsabilii de la București iau în calcul și sistarea furnizării gazelor naturale de către Gazprom.

Astfel, dacă Republica Moldova nu își va putea asigura consumul național de energie prin producție proprie, producătorii români vor avea obligaţia să încheie contracte bilaterale cu țara noastră, pentru a ne vinde curent electric, în limita cantităţilor disponibile. Cantitatea de energie vândută în condițiile respective va acoperi exclusiv necesarul consumatorilor finali din Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În primul rând, continuăm exportul de energie, măsură esențială pentru supraviețuirea economică a fraților noștri. Astfel, planul Rusiei de a îngenunchea Republica Moldova folosind arma energiei a eșuat! Al doilea palier de sprijin este educația, ca parte a acordului nostru bilateral”, a spus la debutul ședinței Guvernului de la București premierul român Marcel Ciolacu.

Potrivit autorităților române, măsura va avea un impact social benefic la nivelul consumatorilor finali din Republica Moldova, dar și va aduce beneficii economice producătorilor de current electric de peste Prut.

#energie electrica #Marcel Ciolacu #Moldova #ordonanță de urgență #Romania

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.