Minele de cărbune din țara vecină otrăvesc toată Europa, scrie presa de acolo. Experții avertizează că emisiile de gaz metan sunt la cote alarmante. O analiză Ember citată de Asociaţia Two Celsius arată că, dacă s-ar capta și utiliza cel puțin jumătate din gazul emis de minele de cărbune abandonate, s-ar genera energie electrică de zeci de milioane de euro.

Țara vecină e pe locul doi în ceea ce privește emisiile de gaz metan din Uniunea Europeană. România e responsabilă pentru 85% din metanul emis de minele de cărbune abandonate.

Pratic, dacă s-ar capta şi utiliza doar jumătate din acesta, s-ar putea genera energie electrică de 75 de milioane de euro.

Totodată, ar exista suficientă căldură reziduală pentru a încălzi aproape 19.000 de paturi de spital pe an.

Primul lucru pe care ar trebui să îl facă țara vecină este să reducă emisiile de metan provocate de extracția de carbune.

Nu ar fi însă suficient. România ar trebuie să încerce recuperarea acestui metan. Ulterior, el ar fi folosit la producerea de energie electrică și termică. Iar dacă nu vor reuși să reducă emisiile pe care le au, riscă să deraieze procesul către atingerea neutralităţii climatice în 2050.

Analiza arată că se vor îndrepta către o lume în care impactul schimbărilor climatice va fi devastator.

Cel mai mare emiţător de metan din UE în momentul de față e Polonia. Statul e responsabil pentru majoritatea acestor emisii de metan.

#Europa #metan #Romania

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.