Mulțumiri reciproce au răsunat la Palatul Cotroceni, acolo unde șefa statului Maia Sandu se află într-o vizită de lucru la invitația președintelui român Klaus Iohannis. Vizita are loc în condițiile în care în 2021 se împlinesc 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale dintre cele două ţări.

În context, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu a semnat, împreună cu ministrul de Externe de la București, Bogdan Aurescu, Foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare dintre România și Republica Moldova.

Klaus Iohannis a declarat că România rămâne cel mai apropiat prieten al Republicii Moldova. „România și Republica Moldova sunt unite printr-o legătură extrem de trainică – comunitatea de limbă, cultură și istorie. Dorim ca Republica Moldova să se dezvolte pe model european, în beneficiul cetățenilor săi”, a spus Iohannis.

„Cu un nou Guvern și un nou Parlament la Chișinău, eforturile noastre comune pentru reformă, consolidare democratică și rezultate în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova vor fi într-adevăr de substanță. Cooperare pe linie guvernamentală și parlamentară a cunoscut un reviriment, iar membrii executivelor au avut deja numeroase întâlniri aplicate în care au discutat prioritățile sectoriale. Cooperarea continuă în ritm intens și în momentul de față. Toate acestea arată că fructificăm oportunitățile de cooperare bilaterală aprofundată la nivel prezidențial, guvernamental și parlamentar, în vederea avansării agendei bilaterale și a parcursului integrării europene a Republicii Moldova”, a declarat Iohannis.

De asemenea, președintele român a ținut să mulțumească autorităților de la Chișinău pentru ajutorul oferit în lupta cu pandemia de COVID-19.

„Am dovedit că putem conlucra eficient, acordându-ne sprijin reciproc în situații dificile. Adresez mulțumiri doamnei Președinte, autorităților și medicilor din Republica Moldova pentru ajutorul valoros pe care ni l-au oferit recent, în momentele grele generate de pandemia de COVID-19… Așa cum știți, echipe de medici și asistenți din Republica Moldova au venit în România pentru a lupta în prima linie alături de colegii lor din România. Efortul și dedicarea personalului medical din Republica Moldova au ajutat la salvarea de vieți. Nu vom uita acest gest”, a mai adăugat președintele.

La rândul său, Maia Sandu a declarat că se bucură că a reușit să facă această vizită în primul an de mandat, o confirmare în plus a legăturii speciale dintre Republica Moldova și România.

„Astăzi mă aflu la București pentru a reafirma această relație consistentă dintre țările noastre și pentru a trasa noi obiective pentru cooperarea bilaterală. Vreau să salut, cu acest prilej, faptul că astăzi miniștrii de Externe ai țărilor noastre au semnat o nouă Foaie de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare dintre Republica Moldova și România. Asistăm, astfel, la o relansare a mai multor proiecte strategice. Salut și semnarea, de către miniștrii Educației, a Acordului privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice. Este un document mult-așteptat de absolvenții din Republica Moldova. Un aspect important, de care depinde viitorul Republicii Moldova, este securitatea energetică. În context, salutăm finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău. De la 1 octombrie, acesta a devenit funcțional și și-a dovedit utilitatea în criza energetică din octombrie. Următoarea prioritate de pe agenda noastră comună este interconectarea sistemelor de energie electrică – un proiect strategic pentru Republica Moldova. Pentru linia Isaccea-Vulcănești- Chișinău lucrările vor începe foarte curând”, a precizat șefa statului.

De asemenea, în discursul său, Maia Sandu a precizat că Moldova rămâne în continuare interesată în realizarea proiectului de interconexiune pentru liniile electrice Suceava-Bălţi și că va susține intrarea companiilor de electricitate din România pe piața Republicii Moldova.

„Un alt proiect foarte important pentru noi este construcția podului rutier peste Prut la Ungheni. El ne va conecta mai ușor atât de Iași, cât și de autostrada ce va lega estul României de Uniunea Europeană. Proiectul de Acord a fost deja elaborat de partea română și sperăm că ne vom mișca rapid și în ceea ce privește construcția sau renovarea altor poduri peste Prut – este în beneficiul economiei, dar și al oamenilor de pe ambele maluri…. Contăm și de acum încolo pe sprijinul României în plan bilateral, dar și pe vocea ei importantă în cadrul Uniunii Europene. Integrarea europeană este un obiectiv major al Republicii Moldova, pe care îl putem atinge și cu susținerea prietenilor noștri de la București. Parteneriatul strategic pentru integrare europeană dintre Republica Moldova și România ne va ajuta să atingem mai rapid acest obiectiv, în interesul cetățenilor noștri”, a mai adăugat Sandu.

Realitatea.md precizează că Maia Sandu se află într-o vizită de lucru în România, la invitația președintelui României, Klaus Iohannis.

la București, șefa statului este însoțită de Cristina Gherasimov, secretară generală al Președinției, și Sorina Ștefârță, consilieră pentru comunicare publică. Din delegația oficială mai fac parte vicepremierul, Nicu Popescu, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene; vicepremierul, Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale; Sergiu Prodan, ministru al Culturii; Anatolie Topală, ministru al Educației; și Victor Chirilă, ambasadorul desemnat al Republicii Moldova în România.

#declaratii #Klaus Iohannis #Maia Sandu

Prim-ministrul Vasile Tofan solicită simplificarea procedurilor și reducerea birocrației pentru micii producători și antreprenorii artizanali din Republica Moldova. Premierul a discutat despre problemele acestora împreună cu directorul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Alexandru Manciu, în cadrul unei vizite la o piață cu producători locali.

Potrivit lui Vasile Tofan, regulile trebuie să fie „mai simple și mai proporționale”, astfel încât micii producători să poată activa legal fără a fi împovărați de proceduri și costuri disproporționate.

Premierul a dat drept exemplu producătorii de conserve de casă, care ar trebui să poată livra mai ușor produsele către școli, grădinițe sau spitale din localități. El a menționat că, în unele situații, costul unui certificat poate ajunge să fie mai mare decât cel al livrării propriu-zise.

Tofan a pledat și pentru reducerea controalelor în cazul producătorilor care și-au demonstrat în timp seriozitatea. În acest context, el a afirmat că un mic producător de brânzeturi nu ar trebui să fie supus în mod repetat unor controale, dacă activitatea sa este conformă cu cerințele de siguranță alimentară.

Totodată, premierul consideră că persoanele care vor să testeze rețete noi în propria bucătărie înainte de a deschide o afacere trebuie încurajate, nu descurajate de proceduri birocratice.

Vasile Tofan i-a solicitat directorului ANSA, Alexandru Manciu, să prezinte până la 15 octombrie un pachet amplu de măsuri pentru simplificarea activității micilor antreprenori și producători artizanali.

Premierul a subliniat că procedurile excesiv de complicate pot favoriza importurile și produsele industriale, în detrimentul producătorilor locali, inclusiv al celor care practică agricultura ecologică.

„Statul trebuie să fie un partener pentru cei care muncesc și construiesc aici, acasă”, a transmis Tofan, menționând că regulile trebuie să protejeze consumatorii și siguranța alimentară, fără a crea poveri administrative inutile pentru micile afaceri.