România riscă să plătească penalități de cel puțin un miliard de euro către Comisia Europeană (CE), dacă decide să mențină în funcțiune centralele pe cărbune din Oltenia și după 1 ianuarie 2026, termenul asumat pentru închiderea lor, a declarat Bogdan Ivan, ministrul român de resort. Aceste sancțiuni ar anula efectele măsurilor din pachetele 1 și 2 de austeritate.

În urmă cu câteva zile, ministrul spusese că penalitățile pe care le va plăti România dacă nu închide termocentralele sunt de două miliarde de euro, iar săptămâna trecută, a precizat că nu există riscul ca CE Oltenia să returneze ajutorul de stat de 2,6 miliarde de euro din cauza nerespectării obligaţiilor din planul de restructurare.

„În momentul de față, eu definitivez cu colegii de la CE Oltenia scenariile de lucru, mâine plec la Bruxelles pentru o negociere finală. Până vineri, România trebuie să aibă o poziție foarte clară a Comisiei pe jalonul 119 din PNRR, care, timp de doi ani și jumătate, pentru Comisia Europeană a fost tabu, nu au fost dispuși să redeschidă acest dosar”, a spus ministrul.

Oficialii de la Bruxelles au reînceput totuși discuțiile în urmă cu o lună, când partea română a prezentat un studiu de adecvanță realizat de Transelectrica, în care erau patru scenarii, iar unul dintre ele arăta clar că în lipsa CE Oltenia riscăm să avem un deficit masiv de energie.

„În acest scenariu vom fi dacă închidem termocetralele de la CE Oltenia la 31 decembrie. În situația în care nu voi reuși să-i conving și le vom păstra, cu riscul de a primi o corecție financiară de minimum un miliard de euro, toate măsurile din pachetul 1 și 2 de restrângere a cheltuielilor bugetare și de creștere a veniturilor vor fi anulate de penalitatea de minimum un miliard de euro pe care o vom plăti Comisiei Europene pentru că nu ne-am atins țintele asumate prin PNRR”, a mai spus Bogdan Ivan.

România a primit prin acest jalon 2,6 miliarde de euro din PNRR pentru a înlocui capacitățile de producție pe lignit cu noi centrale pe gaz, solar și baterii.

„Sunt foarte multe detalii complicate, cred foarte mult că o să fie deschidere din partea Comisiei, dar până la finalul acestei săptămâni vom ști. În funcție de cum vom negocia în această săptămână și vom convinge Comisia Europeană cu o amânare de cel puțin câteva luni, dacă nu până la finalul anului viitor, vom putea să evităm penalizarea de un miliard de euro și să trecem iarna aceasta într-o formă în care să nu existe și mai mare presiune pe sistemul energetic și să nu fie nevoie de importuri și mai mari la prețuri foarte mari, iar între timp să putem începe producția la centralele Iernut și Mintia”, a mai arătat oficialul guvernamental.

#cărbune #Romania #UE

Ileana Pîrgaru, moderatoarea emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV, spune că presiunile din jurnalism nu au făcut-o să renunțe la principiile sale, chiar dacă au existat cazuri în care a fost amenințată pentru a nu difuza anumite emisiuni. Într-un interviu pentru VIP Magazin, jurnalista grupului de presă Realitatea a vorbit despre provocările meseriei, echilibrul dintre guvernare și opoziție, dar și despre oamenii alături de care își găsește liniștea.

Cu 15 ani de experiență în presă, jurnalista spune că verificarea informațiilor și dreptul tuturor părților de a-și exprima punctul de vedere sunt reguli de la care nu se abate. În opinia sa, una dintre cele mai mari provocări ale unei emisiuni de dezbateri este menținerea echilibrului dintre putere și opoziție.

„Este greu să le explici guvernanților, alintați de presa de partid, că o dezbatere este o confruntare de idei. Și că într-o democrație, opoziția are rolul ei. Din păcate, eu trebuie să mă justific de fiecare dată, de ce invit opoziția în emisiunile mele, când acest lucru este un must-have într-un stat democratic”, a declarat jurnalista pentru VIP Magazin.

De asemenea, moderatoarea povestește că a fost amenințată în anumite situații pentru a nu difuza unele emisiuni, însă aceste presiuni nu au făcut-o să renunțe la principiile sale.

„Un politician care acceptă să vină la emisiune și ulterior se supără din cauza întrebărilor adresate doar își demonstrează imaturitatea politică. S-au întâmplat și cazuri în care am fost amenințată ca să nu fie difuzată emisiunea pe post, dar presiunea nu m-a determinat niciodată să cedez.”

Ileana Pîrgaru recunoaște că meseria nu se încheie odată cu programul de lucru. Urmărește evenimentele politice și după ce ajunge acasă, în mașină sau chiar în vacanță, motiv pentru care se consideră jurnalistă cu „normă întreagă”.

Dincolo de profesionalism și de fermitatea pe care o arată în fața invitaților, moderatoarea spune că are și un loc în care își permite să fie vulnerabilă: în brațele mamei sale.

„Deși de multe ori încerc s-o menajez și să ascund că mi-e greu, oricum ea „mă simte”. În fața ei pot să plâng și să-i spun că mi-e greu. Chiar dacă nu are de multe ori răspunsuri sau soluții, simpla ei prezență mă liniștește. La mama în brațe mă simt acasă”, a mărturisit jurnalista.

Sprijin îi oferă și soțul său, care este tot jurnalist. Acesta îi urmărește emisiunile, îi spune ce crede despre ele, o critică atunci când consideră că este cazul și o laudă atunci când merită. Potrivit moderatoarei, opiniile lui o ajută să rămână cu picioarele pe pământ.

În interviu, jurnalista a vorbit și despre experiențele care au contribuit la formarea sa. Ea spune că nu mai simte nevoia să analizeze fiecare greșeală din trecut, pentru că a înțeles că toate au ajutat-o să devină persoana care este astăzi.

„Nu mai sunt la vârsta în care să mă analizez sau să analizez viața din punct de vedere filosofic. Știu că toate greșelile m-au făcut ceea ce sunt astăzi. Și mai știu că sunt cea mai puternică femeie pe care am cunoscut-o vreodată.”