Zece ţări din Uniunea Europeană, printre care şi România, cer ca blocul european să interzică importurile de gaz şi de GNL (gaz natural lichefiat) din Rusia, arată un document văzut de Reuters, în condiţiile în care Europa dezbate noi sancţiuni împotriva Moscovei din cauza războiului din Ucraina, transmite News.ro.

UE pregăteşte cel de-al 16-lea pachet de sancţiuni care vizează economia Rusiei, înainte de a se împlini trei ani de la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina, în februarie 2022.

Cele 10 ţări – România, Polonia, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Suedia, Estonia, Letonia, Lituania şi Irlanda – doresc ca Europa să meargă mai departe şi să sancţioneze şi mai mult exporturile de combustibil ale Rusiei, pentru a reduce veniturile care îi alimentează războiul.

„Ca obiectiv final, este necesar să se interzică importul de gaz rusesc şi GNL cât mai curând posibil. O alternativă la interdicţia totală ar putea fi reducerea treptată a utilizării gazului rusesc şi a GNL, aşa cum a fost deja stabilit şi în foaia de parcurs RePowerEU”, se arată în document, referindu-se la obiectivul UE de a pune capăt utilizării combustibililor fosili din Rusia până în 2027.

UE a sancţionat deja importurile maritime de petrol din Rusia, dar până în prezent nu a interzis importurile de gaze de la Moscova, deoarece unele ţări UE continuă să se bazeze pe acestea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim, importurile de gaze ale Europei de la fostul său furnizor principal, Rusia, au scăzut din 2022, iar blocul european a crescut importurile de GNL din SUA şi a extins utilizarea energiei regenerabile pentru a ajuta la acoperirea necesităţilor.

Importurile de gaze ruseşti au scăzut şi mai mult în această lună, când a expirat un contract ce aducea gaz rusesc în Europa prin Ucraina. Slovacia a promis însă că va încerca să reia acest acord.

#gaz rusesc #Romania #sanctiuni

Persoanele responsabile de tragedia de la Măgdăcești vor fi identificate și trase la răspundere, susține ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari. Declarația vine în contextul anchetei penale pornite pentru a stabili dacă au existat acțiuni sau inacțiuni ale celor responsabili de protecția victimei.

„Procesul penal nu este doar o demisie. Sunt ferm convins că la finalizarea etapei urmăririi penale vor fi identificate și persoanele responsabile”, a declarat Vladislav Cojuhari miercuri, 16 septembrie.

Ministrul a subliniat că demisia directorului Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, nu încheie verificările în acest caz.

„Urmare logică, vor fi atrași la răspundere penală persoanele și vor fi identificați vinovații pasibili de răspundere. Deci este un lucru foarte serios și va atrage consecințele respective”, a mai spus Cojuhari.

Întrebat despre o posibilă angajare a lui Viorel Sochircă la Autoritatea Națională de Integritate, ministrul a evitat să comenteze și a spus că astfel de decizii trebuie clarificate cu instituțiile competente.

„Este relevant să clarificăm niște elemente. În primul rând, cunoașteți domnul director al Inspectoratului de Probațiune și-a prezentat demisia. Aceasta a fost prezentată miercurea trecută și la moment funcția este vacantă. Ministerul Justiției a anunțat transparent acel concurs pentru a identifica un potențial candidat, să treacă toate filtrele. În ceea ce privește deciziile persoanelor care pleacă din sistem, consider că este corect să le adresați autorităților competente. Atunci când a avut loc acel caz tragic, domnul director și-a prezentat cererea de demisie”, a declarat ministrul.

Amintim că, în data de 31 august, la Măgdăcești, raionul Criuleni, un bărbat de 47 de ani și-a împușcat mortal soția, în vârstă de 42 de ani, după care s-a sinucis. Femeia avea o ordonanță de protecție, iar bărbatul trebuia să poarte o brățară electronică de monitorizare, care nu ar fi funcționat.

În urma tragediei, trei fete, dintre care două minore, de 7 și 15 ani, au rămas orfane. Procuratura Generală a pornit un proces penal pentru a stabili circumstanțele tragediei și modul în care a fost executată ordonanța de protecție. Sunt verificate inclusiv eventualele acțiuni sau inacțiuni ale persoanelor responsabile de protecția victimei.

Totodată, Ministerul Justiției și Inspectoratul General al Poliției au dispus anchete interne pentru a verifica modul în care au fost respectate procedurile și comunicarea dintre sistemul de monitorizare electronică și echipele de intervenție.