Miniştrii de interne din Uniunea Europeană vor decide joi, 12 decembrie 2024, aderarea deplină la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei, după ce Austria și Olanda au decis că renunțe la veto-ul impus mai mulți ani și să dea undă verde. Joi, în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de la Bruxelles, urmează să fie stabilită și de când se vor desfiinţa controalele la graniţele terestre cu Ungaria și Bulgaria.

„Președinția a introdus pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor adoptarea deciziei Consiliului de stabilire a datei pentru eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea. Ambele țări aplică deja integral normele Schengen de la 31 martie 2024. Controalele la frontierele aeriene și maritime interne cu Bulgaria și România au fost, de asemenea, eliminate începând cu această dată”, arată anunțul pe site-ul Consiliului UE.

Reuniunea Consiliului JAI de joi ar putea începe la 11:00, ora fiind orientativă, cea locală a Moldovei. Miniștrii vor face, de asemenea, un bilanț al situației generale a spațiului Schengen, mai spune sursa citată. Ei vor desfășura în special un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităților ciclului anual al Consiliului Schengen. Discuția se va axa pe creșterea securității generale prin digitalizare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Austria a anunţat că nu se va mai folosi de dreptul său de veto pentru a bloca aderarea cu drepturi depline a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, prin vocea ministrului său de interne Gerhard Karner.

Singurul lucru asupra căruia planează o doză de incertitudine este prevederea privind menţinerea controalelor la frontierelor terestre dintre Ungaria şi România şi dintre România şi Bulgaria pentru o perioadă de cel puţin şase luni, prin aplicarea Art. 25a (4) şi (5) din Codul Frontierelor Schengen, pentru a atenua potenţiala schimbare a tiparelor migratorii ce ar putea surveni ca o consecinţă imediată a eliminării controalelor la frontierele terestre şi pentru a preveni orice ameninţare gravă la adresa ordinii publice sau a securităţii interne, cum se menţionează în Declaraţia comună a României, Bulgariei, Austriei şi Ungariei dată publicităţii la Budapesta, pe 22 noiembrie.

Cel mai probabil decizia privind aderarea cu frontierele terestre la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei va fi însoţită de o declaraţie comună a celor două ţări cu Austria, aşa cum s-a întâmplat şi cu decizia din 30 decembrie 2023 privind aderarea cu frontierele aeriene şi maritime şi care făcea referire la „continuarea eforturilor comune de a combate migraţia ilegală”.

România şi Bulgaria aplică deja integral normele Schengen de la 31 martie 2024, dată de la care controalele la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România au fost eliminate, în baza deciziei Consiliului din 30 decembrie 2023.

#Bulgaria #decizie #Romania #Schengen

De Ziua Mondială a Diabetului, marcată anual pe 14 noiembrie, autoritățile atrag atenția asupra importanței prevenirii și diagnosticării timpurii a acestei boli. În Republica Moldova, peste 136 de mii de persoane au beneficiat, în primele zece luni ale anului 2026, de medicamente și dispozitive medicale compensate pentru tratamentul diabetului zaharat. În acest scop, Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a alocat peste 279 de milioane de lei din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Potrivit CNAM, în prezent, pacienții cu diabet au acces la 19 denumiri comune internaționale de medicamente compensate, administrate atât sub formă de pastile, cât și prin injecții. Totodată, sunt compensate dispozitive medicale precum testele și lanțetele pentru măsurarea glicemiei, senzorii pentru monitorizarea continuă a acesteia, acele și seringile pentru administrarea insulinei.

În 2026, lista medicamentelor compensate a fost extinsă cu o nouă combinație de substanțe active, Sitagliptinum + Metforminum, utilizată în tratamentul diabetului zaharat de tip 2.

De asemenea, din luna iunie, copiii și tinerii cu diabet zaharat de tip 1, cu vârsta de până la 25 de ani, beneficiază de senzori pentru monitorizarea continuă a glicemiei, compensați din fondurile AOAM. Aceste dispozitive permit urmărirea permanentă a nivelului glucozei în sânge și reduc necesitatea înțepăturilor repetate.

Accesul la tratament este asigurat prin intermediul medicului de familie și al endocrinologului. Medicamentele și dispozitivele medicale sunt compensate inclusiv pentru persoanele neasigurate.

În același timp, autoritățile atrag atenția asupra importanței prevenirii și diagnosticării timpurii a bolii. Persoanele cu vârsta de peste 40 de ani și cele din grupurile de risc pot beneficia de examinarea profilactică a glicemiei în cadrul asistenței medicale primare. Depistarea valorilor crescute ale glicemiei și identificarea stărilor de prediabet permit intervenția la timp și reduc riscul apariției complicațiilor.

Mesajele sunt promovate în contextul Zilei mondiale a diabetului, marcată anual pe 14 noiembrie, care în acest an se desfășoară sub genericul „Acționează din timp împotriva diabetului”.

Specialiștii recomandă o alimentație echilibrată, activitate fizică regulată și monitorizarea periodică a glicemiei, tensiunii arteriale și colesterolului pentru menținerea sănătății și reducerea riscului de apariție a diabetului zaharat.