Pe 15 octombrie 2025, la Chișinău, a avut loc conferința de lansare oficială a proiectului „CQB-GUARD – Development of intervention capacity in special actions that take place in urban areas for cross-border missions” (ROMD00133), finanțat prin Programul Interreg NEXT România – Republica Moldova 2021-2027.

La eveniment au fost prezenți ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, inspectorul șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean „Vasile Lupu” Iași, colonel Cosmin Florin Chesaru, comandantul general al Inspectoratului General de Carabinieri, general de brigadă Dumitru Scurtu, precum și membrii echipelor de proiect din ambele state partenere.

Proiectul „CQB-GUARD” are drept scop consolidarea capacităților de cooperare transfrontalieră a structurilor de ordine și siguranță publică din România și Republica Moldova, prin îmbunătățirea pregătirii, a mecanismelor de răspuns și a strategiilor de comunicare, în vederea dezvoltării capacității de intervenție în acțiuni speciale, desfășurate în zone urbane, pentru misiuni transfrontaliere.

Inspectoratul General de Carabinieri relatează că, parteneriatul pentru implementarea proiectului reunește două instituții cheie din domeniul ordinii publice, după cum urmează:

Inspectoratul de Jandarmi Județean „Vasile Lupu” Iași, în calitate de partener lider;
Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în calitate de partener.

Astfel, prin acest proiect, cele două instituții își propun să dezvolte o cooperare eficientă între structurile de ordine publică din România și Republica Moldova, precum și creșterea interoperabilității structurilor specializate, în vederea sporirii gradului de securitate la granița de est a Uniunii Europene.

Obiectivul principal al proiectului reprezintă îmbunătățirea pregătirii în domeniul acțiunilor speciale, creșterea capacității de reacție și dezvoltarea capabilităților în gestionarea crizelor din domeniul ordinii publice, pentru misiunile din zona transfrontalieră. De asemenea, prin implementarea sa, proiectul „CQB-GUARD” va contribui la creșterea siguranței cetățenilor și la consolidarea parteneriatului instituțional dintre structurile de ordine publică din România și Republica Moldova, bazat pe încredere, profesionalism și obiective comune.

Proiectul are o perioadă de implementare de 24 de luni, se va desfășura în perioada 17.07.2025 – 16.07.2027, cu un buget total de 666.630,66 euro, dintre care 599.967,59 euro reprezentând finanțarea nerambursabilă oferită de Uniunea Europeană prin Instrumentul pentru Vecinătate, Dezvoltare și Cooperare Internațională (NDICI) și 66.663,66 euro buget din surse proprii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul „CQB-GUARD” este finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Interreg NEXT România – Republica Moldova 2021-2027, Prioritatea 3 – Cooperare transfrontalieră, Obiectivul specific 3.2 – Managementul trecerii frontierei, fiind cofinanțat de statele participante în program.

#Chisinau #conferinta #Inspectoratul General de Carabinieri #lansare proiect

Magnatul american din domeniul tehnologiei, Elon Musk, directorul companiei SpaceX, a acuzat Ucraina că a încălcat condiţiile de utilizare ale serviciului Starlink, după ce, pe fondul tensiunilor cu Washingtonul, viteza conexiunii sale a fost limitată timp de câteva zile, informează news.ro.

„Condiţiile de utilizare ale Starlink au rămas neschimbate: este vorba de un sistem civil, nu de un mijloc de a ucide. Orice încălcare a acestor condiţii va duce la întreruperea serviciului”, a scris Musk într-un mesaj postat sâmbătă pe X.

El a adăugat că Starlink rămâne „crucial pentru apărarea Ucrainei, deoarece este singurul sistem care nu poate fi bruiat sau distrus, cel puţin pentru moment. Dacă Starlink ar fi dezactivat, linia frontului ucrainean s-ar prăbuşi imediat”, a subliniat el într-un alt mesaj.

Deşi Elon Musk şi-a schimbat de mai multe ori poziţia cu privire la Ucraina de la invazia rusă a ţării în 2022, el a afirmat întotdeauna că orice problemă ţine de responsabilitatea guvernului american, şi nu a companiei sale, SpaceX.

Kievul se bazează pe sistemul de comunicaţii prin sateliţi civili Starlink, precum şi pe versiunea sa de nivel militar, Starshield, în eforturile sale de a se apăra împotriva atacurilor ruseşti cu rachete şi drone.

Ministrul ucrainean al Apărării, Evgheni Khmara, a declarat sâmbătă că conexiunea sistemului Starlink era din nou „stabilă”, viteza Starlink/Starshield depăşind 400 Mbit/s. „Acest rezultat este important în primul rând pentru frontul nostru, pentru militarii noştri, pentru funcţionarea dronelor, pentru logistică şi pentru comunicaţii”, a adăugat el.

Ucraina se plângea de câteva zile de o limitare a vitezei terminalelor Starlink la peste 160 km/h. Concret, aceasta înseamnă că aparatele militare ucrainene, în special dronele aeriene, îşi pierd conexiunea dacă depăşesc această viteză.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat Washingtonul că se află la originea acestor limitări şi că nu a avertizat Kievul în repetate rânduri cu privire la sosirea rachetelor ruseşti înainte ca acestea să lovească. Casa Albă şi Elon Musk, a cărui companie SpaceX administrează Starlink, au negat amândoi că ar fi responsabili de limitarea acestui sistem satelitar.

Vineri, Donald Trump a anunţat că Elon Musk a „reactivat” reţeaua Starlink pentru Ucraina. Aceste limitări au început după un moment de maximă tensiune între Volodimir Zelenski şi Donald Trump, care şi-au adresat critici dure prin intermediul mass-media.