Polonia și România au transmis că nu mai pot face nimic pentru a ajuta Ucraina să își exporte cerealele prin Europa, transmite Politico, în condițiile în care blocada din Marea Neagră continuă.
Ucraina are nevoie de ajutor pentru a scoate din țară milioane de tone de cereale destinate exportului, în timp ce atacurile asupra porturilor și navelor continuă, ceea ce amenință să agraveze criza alimentară globală și să afecteze următoarea recoltă a Ucrainei.
Ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoțki, a venit săptămâna aceasta la Bruxelles pentru a cere sprijinul omologilor săi europeni. Kievul are nevoie de rute suplimentare pentru transportul produselor agricole prin Europa, dar și de 1,1 miliarde de euro pentru a acoperi costurile mai mari de transport maritim, transmite Hotnews.
„Este foarte, foarte important”, a declarat Vîsoțki pentru Politico în timpul vizitei sale la Bruxelles.
Două dintre țările cu infrastructura esențială pentru creșterea capacității de transport și depozitare, Polonia și România, au transmis că nu mai pot și nici nu intenționează să facă mai mult pentru a ajuta.
„Interesul pentru propriii noștri fermieri rămâne o prioritate”, a declarat ministrul Agriculturii, Tanczos Barna.
Cantitățile de cereale ucrainene care ajung în România, combinate cu nivelul scăzut al Dunării, suprasolicită deja porturile țării și îi împiedică pe fermierii români să-și vândă propriile produse, notează sursa citată.
Ucraina, unul dintre grânarele lumii, reprezintă o amenințare reală pentru mijloacele de trai ale fermierilor europeni, o categorie electorală importantă în multe dintre statele membre. Chiar înainte de recenta escaladare a luptelor din Marea Neagră, Polonia, Slovacia și Ungaria au interzis importurile de cereale ucrainene, mai scrie Politico.
În prezent, mai puțin de jumătate din exporturile Ucrainei pot fi transportate prin rutele europene feroviare, rutiere și fluviale, a declarat Vîsoțki. Dacă blocada continuă, până la 35 de milioane de tone de cereale și alte produse agricole ar putea rămâne blocate în Ucraina în acest an.
România încearcă să-și optimizeze logistica, a subliniat Tánczos. Luna trecută, Bucureștiul a semnat chiar un memorandum de înțelegere cu Kievul pentru fluidizarea trecerii frontierei și dezvoltarea legăturilor feroviare.
Dar „toată lumea știe că nu putem dubla numărul trenurilor, nu putem dubla capacitatea rutieră, feroviară și portuară. Asta este situația”, a declarat Tanczos Barna.
În Polonia, Ministerul Infrastructurii „nu are în plan să introducă nicio modificare menită să crească tranzitul produselor agricole ucrainene”, a declarat purtătoarea de cuvânt Anna Szumanska într-un comunicat.
Deși ajutorul nu va veni imediat, UE nu exclude un răspuns comun.
„Trebuie să abordăm această problemă”, le-a declarat jurnaliștilor comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, în această săptămână, invocând îngrijorări legate de securitatea alimentară globală, fără să își asume însă vreun angajament concret.
Unele capitale europene se oferă să ofere mai mult sprijin. În timp ce Ucraina ia în calcul porturile olandeze și germane ca noi rute pentru exporturi, un purtător de cuvânt al Ministerului german al Agriculturii a declarat că Berlinul „face toate eforturile la nivel european pentru a se asigura că rutele alternative de export sunt consolidate”.
Vîsoțki a descris situația în care cerealele și semințele oleaginoase recoltate se adună fără să găsească cumpărători, lăsându-i pe fermieri fără banii necesari pentru a însămânța acum culturile de toamnă pentru recolta de anul viitor.
„Dacă situația rămâne astfel până la primăvară, acest lucru ar putea însemna o reducere cu până la 35-40% a suprafeței însămânțate”, a spus el.
Efectele se vor resimți dincolo de Europa. În timp ce Rusia și Ucraina își continuă atacurile reciproce în zona Mării Negre, peste 17% din cerealele comercializate la nivel mondial ar putea fi afectate de scăderea exporturilor celor două țări, potrivit unui raport recent al Council on Foreign Relations.
„Numărul oamenilor împinși în situație de foamete acută de actuala criză din Marea Neagră ar putea depăși numărul tuturor victimelor înregistrate pe câmpul de luptă în războiul ruso-ucrainean”, avertizează raportul.
În același timp, și fermierii europeni resimt puternic presiunea, confruntându-se cu secetă, valuri de căldură și creșteri puternice ale prețurilor la combustibil și îngrășăminte.
Iulia Blagu, o fermieră româncă ce cultivă cereale, a povestit că privește câmpurile încă nerecoltate, „la mila lui Dumnezeu și a vremii”, deoarece culturile nu pot fi depozitate sau transportate.
„Și apoi ai tot acest tranzit de cereale ucrainene care vine spre țara noastră. Adică… cum am putea să facem față?”, a spus ea.
