Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

România și Ucraina au semnat un memorandum pentru asigurarea tranzitului produselor ucrainene și construcția unui pod

18 Oct. 2023, 16:39
 // Categoria: Economie // Autor:  Elena Putregai
18 Oct. 2023, 16:39 // Economie //  Elena Putregai

Premierul României, Marcel Ciolacu, şi omologul său ucrainean, Denîs Șmîhal, au semnat miercuri, 18 octombrie curent, la finalul şedinţei comune a executivelor celor două ţări, desfăşurată la Kiev, un memorandum privind „asigurarea tranzitului sigur al produselor ucrainene şi o strategie privind dezvoltarea punctelor de trecere a frontierei Ucraina – România şi a infrastructurii rutiere conexe”, transmite presa de peste Prut.

Vor discuta despre „limba moldovenească”? Marcel Ciolacu și miniștrii săi, în vizită la Kiev

De asemenea, a fost semnat un acord între Cabinetul de miniştri al Ucrainei şi Guvernul României privind construcţia podului rutier de frontieră peste râul Tisa, la graniţa romano-ucraineană, între localităţile Bila Tserkva şi Sighetu Marmaţiei.

Pe lista documentelor semnate la finalul şedinţei comune a celor două executive se află şi un Protocol de implementare între Cabinetul de miniştri al Ucrainei şi Guvernul României a Acordului între Ucraina şi Comunitatea Europeană privind readmisia persoanelor, dar şi un Memorandum de înţelegere între Ministerul Economiei din România şi Ministerul pentru Industrii Strategice al Ucrainei privind cooperarea în domeniul industriei de apărare.

Totodată, a fost semnat un Memorandum de înţelegere în domeniul farmaceutic, dar şi o Declaraţie de intenţie între Ministerul Sănătăţii din România şi Ministerul Sănătăţii din Ucraina.

Comisia Europeană salută Memorandumul de înțelegere între România și Ucraina privind coridoarele de solidaritate

Comisia Europeană salută semnarea Memorandumului de înțelegere între Guvernul României și Guvernul Ucrainei, „care va contribui în continuare la creșterea capacității culoarelor de solidaritate, în special având în vedere daunele cauzate infrastructurii de transport din Ucraina din cauza agresiunii rusești”, arată un comunicat de presă transmis de Executivul european.

Potrivit sursei citate, România are un rol esențial în funcționarea culoarelor de solidaritate și se angajează în mod constructiv cu toate părțile implicate, inclusiv prin intermediul Platformei comune de coordonare a culoarelor de solidaritate UE-Ucraina. Comisia încurajează o astfel de cooperare strânsă între statele membre ale UE și Ucraina.

Comisia continuă să sprijine punerea în aplicare a culoarelor de solidaritate UE-Ucraina și a planului de acțiune ucrainean în ceea ce privește exportul de cereale ucrainene, în special prin facilitarea legăturilor transfrontaliere și a operațiunilor de transport.

Îmbunătățirea trecerii frontierei dintre Ucraina și România, astfel cum este reglementată de acest memorandum, va servi nu numai nevoilor imediate de import și export ale Ucrainei, ci o va ancora ferm în spațiul de transport al UE, conform CE. Finanțarea este deja disponibilă de la bugetul UE, de la Banca Europeană de Investiții (BEI) și de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în timp ce viitoarea Facilitate pentru Ucraina va contribui și mai mult la reconstrucția și dezvoltarea infrastructurii de transport a Ucrainei și a legăturilor acesteia cu UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.