Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

România şi Ucraina deschid patru noi puncte de trecere a frontierei, după întâlnirea Ciolacu-Șmihal

18 Oct. 2023, 19:30
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Elena Putregai
18 Oct. 2023, 19:30 // Actualitate //  Elena Putregai

România şi Ucraina vor deschide patru noi puncte de trecere a frontierei, a anunțat miercuri, 18 octombrie curent, premierul ucrainean Denis Șmihal, la finalul unei întrevederi cu omologul său român, Marcel Ciolacu, transmite presa din România.

Șeful guvernului de la Kiev a mai declarat că România ocupă locul trei printre partenerii comerciali ai Ucrainei. Denis Șmihal a precizat că autorităţile române şi cele ucrainene au convenit implementarea unui proiect pilot care se referă la realizarea unui control comun la punctele de trecere a frontierei dintre cele două state.

„Al doilea domeniu de colaborare este infrastructura la graniţă. Deja au fost deschise două noi puncte de trecere a frontierei în regiunea Cernăuţi şi, în perspectivă, planificăm să deschidem alte patru în Bucovina şi Transcarpatia. Declaraţia comună semnată prevede demararea realizării proiectului pilot pentru verificările comune la punctele de trecere a frontieră”, a afirmat Șmihal.

De asemenea, miercuri la Kiev a fost semnat un acord între cabinetul de miniştri al Ucrainei şi Guvernului României privind construcţia podului rutier de frontieră peste râul Tisa, la frontieră româno-ucraineană, între localităţile Bila Tserkva şi Sighetu Marmaţiei.

Șmihal: România ocupă locul trei printre partenerii comerciali ai Ucrainei

România a devenit, după declanşarea războiului, al treilea partener comercial al Ucrainei, a mai declarat Denis Shmihal la finalul întrevederii cu omologul său român Marcel Ciolacu. Acesta a afirmat că România a devenit un „partener fidel şi de încredere” pentru Ucraina, subliniind că peste 125.000 de cetăţeni ucraineni şi-au găsit adăpost pe teritoriul României, în urma invaziei ruse.

„Din primele zile ale agresiunii ruse pe scară largă, România a devenit partener fidel şi de încredere şi un aliat în lupta contra agresorului. România s-a transformat într-un hub în oferirea de ajutor umanitar, militar şi tehnic pentru Ucraina. De asemenea, ea a susţinut toate cele 11 pachete de sancţiuni ale Uniunii Europene impuse Rusiei. În România şi-au găsit adăpost peste 125.000 de cetăţeni ucraineni care au plecat de la noi din ţară din cauza războiului. La fel, este foarte important că România a devenit veriga esenţială în culoarele de tranzit pentru alimentele ucrainene. La momentul de faţă, România ocupă locul trei printre partenerii comerciali ai Ucrainei. Aceasta ne oferă oportunităţi extinse pentru colaborarea noastră bilaterală şi reciproc avantajoasă”, a subliniat Șmihal.

El a subliniat „deschiderea unei noi pagini” în relaţiile comune dintre România şi Ucraina. Denis Șmihal şi Marcel Ciolacu au avut, miercuri, la Kiev, o întrevedere tete-a-tete, iar apoi au participat la şedinţa comună a guvernelor din Ucraina şi, respectiv, România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.