De la un nivel de 2,3% în iunie, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a crescut în iulie până la 2,4%, România fiind în continuare ţara cu cea mai ridicată inflaţie, cu un avans anual al preţurilor de 6,6%, potrivit datelor publicate miercuri de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat).

În iulie 2025, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost: Cipru (0,1%), Franţa (0,9%) şi Irlanda (1,6%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (6,6%), Estonia (5,6%) şi Slovacia (4,6%), potrivit Agerpres, care citează Eurostat. Raportat la situaţia din luna iunie 2025, rata anuală a inflaţiei a scăzut în opt state membre, a rămas stabilă în şase ţări şi a crescut în 13 state membre, inclusiv în România (de la 5,8% până la 6,6%).

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă în luna iulie la 2%, ţinta pe termen mediu vizată de Banca Centrală Europeană (BCE). Cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei în zona euro a venit din partea serviciilor (1,46 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool şi ţigări (0,63 puncte procentuale). În schimb, preţurile la energie au scăzut cu 0,23 puncte procentuale.

În România, conform datelor publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS), rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,84% în luna iulie 2025, de la 5,7% în iunie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,67%, serviciile cu 7,33%, iar mărfurile nealimentare cu 8,18%.

„Indicele preţurilor de consum în luna iulie 2025 comparativ cu luna iunie 2025 a fost 102,68%. Rata inflaţiei de la începutul anului (iulie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 5,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2025 comparativ cu luna iulie 2024 a fost 7,8%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2024 – iulie 2025) faţă de precedentele 12 luni (august 2023 – iulie 2024) a fost 5,3%”, se arată în comunicatul INS.

Statisticile oficiale arată că indicele armonizat al preţurilor de consum în luna iulie 2025 comparativ cu luna iunie 2025 a fost 101,35%. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2025 comparativ cu luna iulie 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 6,6%.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2024 – iulie 2025) faţă de precedentele 12 luni (august 2023 – iulie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,4%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 8,8% prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025, de la 4,6% anterior, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3% la sfârşitul lui 2026, comparativ cu 3,4% în prognoza anterioară.

Inflaţia va forma o „cocoaşă” în septembrie, când va fi înregistrat un vârf de 9,6 – 9,7%, iar la finalul anului va fi probabil peste 9%, a declarat recent guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă.

Un reportaj realizat de Antena 3 CNN arată că, dacă până acum risipa alimentară era un fenomen național, după ce prețurile au explodat în acest an, oamenii au devenit mai cumpătați, cumpără mai puțin, chibzuiesc bine înainte să pună ceva în coș, iar pe mesele lor ajung porții mai mici.

Toate acestea se simt în vânzări, spun comercianții, potrivit cărora kilogramele au fost înlocuite de suta de grame sau de două–trei bucăți de fructe ori legume.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#inflatie #Romania #vecini

Sindicatele și grupurile studențești franceze au ieșit în stradă pentru o nouă zi de proteste, în timp ce mișcarea Vestele Galbene a organizat un miting separat în centrul Parisului, în ciuda interdicției impuse de autorități. Demonstrațiile vin după săptămâni de tulburări conduse de tineri și de greve la nivel național, la care au participat sute de mii de muncitori care protestau împotriva creșterii costului vieții, relatează France24.

Aproximativ 100 de manifestanți din mișcarea Vestele Galbene s-au adunat în Place de la Concorde din Paris, în ciuda interdicției oficiale, în timp ce unul dintre liderii mișcării a fost arestat în fața Adunării Naționale, a relatat un jurnalist al AFP.

Protestatarii – dintre care majoritatea nu purtau vestele reflectorizante caracteristice mișcării – au fost rapid înconjurați de un cordon de polițiști anti-revoltă, transmite Digi24.

„În prezent, aceștia sunt verificați de către forțele de ordine”, a declarat Prefectura Poliției din Paris într-un comunicat de presă.

„Nu reușesc să-mi acopăr cheltuielile cu un program de lucru de 40 de ore pe săptămână”, a spus Marie, o pariziană în vârstă de 20 de ani care a participat la încercarea de protest.

„Totul se scumpește, exceptând salariile – ei (liderii) mănâncă popcorn în timp ce se uită cum suntem zdrobiți”, a adăugat ea.

În fața Adunării Naționale, situată lângă Place de la Concorde, Benjamin Ball, membru al grupului de coordonare al mișcării Vestele Galbene, și purtătoarea de cuvânt a mișcării, Azelma Sigaux, au fost arestați la începutul după-amiezii.

Prefectura Poliției din Paris a anunțat pe X că, până la ora 11:00, a efectuat 847 de controale în gările din Paris și din suburbiile apropiate, în efortul de a menține ordinea și siguranța publică în contextul unei zile marcate de proteste planificate.

Autoritățile mețin estimarea că între 130.000 și 170.000 de persoane vor participa la proteste în toată țara, dintre care 60.000 la Paris, a relatat sâmbătă AFP, citând surse familiarizate cu situația.

Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că 70.000 de polițiști și membri ai forțelor de securitate vor fi mobilizați pe întreg teritoriul țării.

„Dacă vor apărea revoltători sau jefuitori… vom fi pregătiți și îi vom aștepta”, a spus el.

Manifestațiile s-au desfășurat în mare parte pașnic, dar au existat și ciocniri cu forțele de ordine sau acte de vandalism, inclusiv pe 17 octombrie, când Franța a cunoscut cele mai grave tulburări din ultimii ani.

Joi, sute de mii de muncitori aflați în grevă au ieșit în stradă în toată Franța, în cadrul unor proteste care s-au desfășurat, în mare parte, în condiții de ordine, deși în mai multe orașe au izbucnit ciocniri între manifestanți și forțele de ordine.