Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

România va avea cea mai mare bază NATO din Europa, datorită noului coridor militar Grecia-Bulgaria-România

11 Iul. 2024, 16:26
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
11 Iul. 2024, 16:26 // În Lume //  Elena Putregai

Coridorul militar care va traversa aripa estică a NATO este în curs de implementare, Grecia și, în special, Salonic și Alexandroupolis jucând un rol sporit. Joi, 11 iulie curent, în marja summitului dedicat celei de-a 75-a aniversări a Alianței, Nikos Dendias va semna cu omologii săi bulgar, Atanas Zapriyanov, și român, Angel Tilvar, scrisoarea de interes pentru crearea unui coridor armonizat de mobilitate militară.

Pe măsură ce atacurile Rusiei în Ucraina se intensifică, iar tobele războiului răsună din ce în ce mai puternic la granița estică a Uniunii, cele trei țări, Grecia, Bulgaria și România, vor conveni să ofere facilități pentru o deplasare mai rapidă și mai eficientă a personalului și a mijloacelor militare, atât în interiorul, cât și în afara Europei.

În același timp, semnarea scrisorii promovează și extinderea rețelei NATO de combustibil de la Kavala și Alexandroupoli la Bulgaria și România, un proiect care consolidează și mai mult poziția geostrategică a Macedoniei de Est și a Traciei.

Planul care urmează să fie semnat de cei trei miniștri ai Apărării prevede interconectarea a patru porturi și a infrastructurilor și rețelelor lor respective. Coridorul care va fi creat va conecta Salonic și Alexandroupoli cu Varna în Bulgaria și Constanța în România, patru orașe strategice pentru Alianță datorită proximității lor față de frontierele estice ale NATO.

„Toate cele patru au porturi, rețele feroviare și rutiere care contribuie decisiv la reziliența și ușurința desfășurării forțelor aliate în aripa estică a NATO”, a declarat o sursă militară de rang înalt pentru Kathimerini.

După cum se subliniază în document, acordul va asigura capacitatea forțelor militare de a se deplasa de la o locație la alta în interiorul și în afara Europei și de a traversa fără probleme posturile de frontieră în cursul îndeplinirii misiunii lor, reducând semnificativ atât timpul, cât și birocrația necesară în prezent.

În plus, în România se înființează cea mai mare bază NATO din Europa, cu o suprafață de 30 de kilometri pătrați și peste 10.000 de militari și personal civil.

La baza Mihail Kogălniceanu, de pe litoralul Mării Negre, vor fi transferate în curând o parte din efectivele și personalul Ramstein, pe măsură ce interesul coaliției se îndreaptă tot mai mult spre est din cauza amenințării ruse.

Facilitățile coridorului armonizat de mobilitate militară nu includ doar transportul, porturile și rețelele, ci se extind la facilități, protejarea funcționalității acestora împotriva amenințărilor, coordonarea cu agențiile implicate, acordurile interstatale, măsurile de securitate, precum și cazare, catering, vamă etc.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale acordului este că asigură un răspuns mai rapid și trimiterea de întăriri în cazul unei amenințări sau al unui atac din partea uneia dintre cele trei țări.

Problemele de custodie, cum ar fi securizarea liniilor de aprovizionare operaționale, sunt parametri care determină rezultatul unui război, după cum s-a văzut în mod clar în cazul invaziei rusești din Ucraina.

Coridorul armonizat de mobilitate militară vizează modernizarea rețelelor logistice ale Alianței, dar, după cum subliniază surse militare relevante, acesta servește, de asemenea, intereselor naționale din regiunea mai largă a Macedoniei și Traciei. Extinderea rețelei NATO de combustibil, inițial prin conectarea cu Bulgaria și apoi cu România, contribuie, de asemenea, la această direcție.

Semnarea scrisorii de intenție urmează inițiativei luate de prim-miniștrii Greciei, Bulgariei și României la summitul trilateral care a avut loc în octombrie anul trecut la Varna. Kyriakos Mitsotakis, Nikolai Denkov și Marcel Ciolacu au convenit să aprofundeze cooperarea în domeniile apărării, energiei și transporturilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!