România este mai aproape ca niciodată de obiectivul de a deveni un furnizor de securitate energetică pentru UE, a declarat miercuri, 12 iunie curent, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

„La Euro Industry Summit 2025 am vorbit despre rolul istoric pe care România începe să şi-l asume tot mai mult: acela de furnizor de securitate energetică pentru statele Uniunii Europene. Treptat, trecem de la un obiectiv fixat odată cu preluarea mandatului la Ministerul Energiei la operaţionalizarea sa efectivă. Interesul tot mai mare al statelor din regiune faţă de România, ca principal producător de gaze din Uniunea Europeană – statut care va fi consolidat puternic prin realizarea proiectului Neptun Deep – este doar unul dintre elementele care confirmă acest nou rol pe care începem să îl jucăm. Astăzi, România este mai aproape ca niciodată de obiectivul de a deveni un furnizor de securitate energetică pentru Uniunea Europeană”, a scris, miercuri, ministrul Energiei, pe pagina sa de Facebook.

România a atras 14 miliarde euro pentru producție de energie regenerabilă

El a subliniat că România nu şi-a propus să abandoneze procesul de tranziţie energetică, considerând, însă, că pragmatismul este important în tot acest proces.

„Am discutat, totodată, şi despre eforturile pe care le-am făcut la Ministerul Energiei în domeniul energiei regenerabile. Reamintesc – peste 14 miliarde de euro fonduri nerambursabile au fost atrase pentru proiecte destinate producţiei de energie din surse regenerabile şi dezvoltării infrastructurii aferente, precum baterii sau panouri fotovoltaice, plus modernizarea transportului şi distribuţiei energiei electrice şi gazelor naturale. România nu şi-a propus în vreun fel să abandoneze procesul de tranziţie energetică, dar, repet, este important ca atât noi, cât şi Uniunea Europeană, să dăm dovadă de pragmatism în tot acest proces. Tranziţia energetică nu trebuie să fie opusă recâştigării competitivităţii Uniunii Europene”, a arătat Sebastian Burduja.

A finalizat gazoductele BRUA și Ungheni-Chișinău

El a reafirmat că trebuie dezvoltate resursele pe care le avem în prezent, de la capacităţi de producţie la infrastructura de transport şi stocare. În context, ministrul Energiei a precizat că România şi-a consolidat rolul de hub energetic regional prin finalizarea gazoductelor BRUA şi Ungheni-Chişinău, modernizarea interconectărilor şi avansarea lucrărilor la gazoductul Tuzla-Podişor.

„Această infrastructură strategică ne permite să asigurăm aprovizionarea cu gaze din surse diversificate, atât pentru consumul intern, cât şi pentru statele vecine, inclusiv Republica Moldova. România are avantajul unor resurse diverse – gaz, hidro, nuclear, eolian, solar – iar strategia noastră este să valorificăm acest mix pentru securitate energetică şi preţuri competitive. Am fost şi suntem fermi în renegocierea calendarului de eliminare a cărbunelui din producţia internă. România nu îşi poate permite să închidă capacităţi de producţie fără a pune ceva în loc. Am deschis deja discuţii la nivel european pentru a obţine o prelungire a termenelor, iar eforturile noastre continuă pentru ca poziţia României să fie susţinută şi acceptată. România trebuie să fie un pilon al securităţii energetice europene. Securitatea energetică este, de fapt, o componentă-cheie a securităţii europene. Nu poţi avea competitivitate fără acces la energie la preţuri normale. Nu poţi avea economii puternice fără competitivitate. Nu poţi investi în apărare fără economii naţionale puternice, care să susţină acest efort”, a mai scris Burduja.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Romania #securitate

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.