Curs valutar
  • EUR
    20.1666
    0.0699%
  • USD
    18.3175
    0.4722%
  • RUB
    0.2215
    0%
  • RON
    3.7699
    0.0769%
  • UAH
    0.4030
    0.4715%

Toate știrile

17 noiembrie 2026

România va face parte din ancheta privind infracțiunile de război şi contra umanităţii din Ucraina

13 Oct. 2022, 15:22
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
13 Oct. 2022, 15:22 // Actualitate //  Realitatea.md

România a devenit parte a echipei comune de anchetă privind infracțiuni de război și infracțiuni contra umanității comise în contextul atacului militar asupra Ucrainei. Șefa Parchetului General din România, Gabriela Scutea, a semnat joi, 13 octombrie, Amendamentul la Acordul de constituire a unei echipe comune de anchetă. Evenimentul a avut la sediul Eurojust, de la Haga, scrie Libertatea.

Echipa comună de anchetă s-a constituit la data de 25 martie 2022, statele membre fiind Lituania, Polonia și Ucraina, cu sprijinul Eurojust. Ulterior, li s-au alăturat Letonia, Estonia și Slovacia, precizează Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Potrivit sursei citate, la echipa comună de anchetă participă Biroul Procurorului din cadrul Curții Penale Internaționale de la Haga.

„Scopul acestei echipe comune de anchetă este facilitarea investigațiilor și a urmăririi penale în cauzele privind presupuse crime internaționale în Ucraina, prin creșterea cooperării între părți și participanți. Echipa comună de anchetă reprezintă un mecanism de cooperare judiciară internațională în materie penală care cuprinde un acord juridic între autoritățile competente, format din mai multe state, în scopul desfășurării anchetei penale”, mai transmite PÎCCJ.

Pe 11 iulie curent, procurorii români s-au autosesizat cu privire la săvârșirea de crime contra umanității în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Nov. 2026, 18:25
 // Categoria: Societate // Autor:  Cătălina Boico
17 Nov. 2026, 18:25 // Societate //  Cătălina Boico

Vinurile moldovenești înregistrează cea mai mare creștere a vânzărilor pe piața rusă dintre cele 15 țări și teritorii producătoare incluse într-un clasament publicat de presa economică din Rusia. În perioada ianuarie-octombrie 2026, vânzările de vinuri liniștite din Republica Moldova au crescut cu 31,3%, în timp ce producătorii ruși au înregistrat o scădere de 5,2%, scrie BANI.MD.

În primele zece luni ale anului curent, pe piața rusă au fost comercializate 252,14 mii de decalitri de vin moldovenesc, echivalentul a aproximativ 2,52 milioane de litri. Deși Moldova ocupă doar locul 14 în clasamentul volumelor vândute, dinamica este cea mai puternică dintre toate originile analizate.

Creșterea este cu atât mai interesantă cu cât piața rusă a vinurilor liniștite traversează o perioadă de contracție. Astfel, în ianuarie-octombrie 2026, vânzările totale au scăzut cu 4,2%, până la 48,47 milioane de decalitri.

Producătorii ruși, care domină piața cu o cotă de 59,7%, au comercializat 28,94 milioane de decalitri, cu 5,2% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cota acestora s-a redus cu 0,68 puncte procentuale.

În același timp, vinurile din Georgia, unul dintre principalii furnizori externi ai pieței ruse, au înregistrat o scădere de 1,7%, până la 4,58 milioane de decalitri. Vânzările vinurilor italiene s-au redus cu 6,6%, la 2,83 milioane de decalitri, iar cele spaniole au înregistrat un declin de 20,3%, până la 1,69 milioane de decalitri.

Scăderi importante au fost raportate și în cazul vinurilor din Abhazia, cu 25,1%, Portugalia, cu 12,4%, și Franța, cu 6,3%.

Pe lângă Republica Moldova, evoluții pozitive au înregistrat Chile, cu o creștere de 26,9%, Argentina, cu 20,8%, Africa de Sud, cu 8,9%, și Germania, cu 8,6%.

Sursa citată precizează că reducerea vânzărilor vinurilor rusești este determinată de mai mulți factori, inclusiv creșterea prețurilor și oferta insuficientă de vinuri albe, pentru care cererea consumatorilor ruși este în creștere.

Directorul WineRetail, Aleksandr Stavțev, explică faptul că producătorii ruși s-au concentrat tradițional pe cultivarea soiurilor roșii de struguri și abia în ultimii ani au început să își adapteze plantațiile la cererea pentru vinuri albe. În același timp, directorul executiv al companiei Fort, Aleksandr Lipilin, consideră că scumpirea vinurilor a determinat o parte dintre consumatori să se orienteze spre alte categorii de băuturi.

Nici majorarea taxelor vamale pentru vinurile provenite din țările considerate neprietenoase de Moscova nu a reușit să asigure un avantaj competitiv durabil producătorilor ruși. Din august 2024, taxa vamală aplicată acestor vinuri constituie 25%, dar nu mai puțin de doi dolari pentru fiecare litru.

Majorarea taxelor a favorizat inițial vinurile rusești, însă ulterior consumatorii au devenit mai atenți la raportul dintre preț și calitate, potrivit experților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!