Românii - printre europenii care cred că țara lor ar trebui să ia parte la apărarea Ucrainei în cazul unei invazii ruse

Un sondaj făcut de think tank-ul European Council on Foreign Relations în rândul mai multor state europene, printre care și România, arată că majoritatea cetățenilor acestor țări – cu excepția Finlandei – cred că Rusia va invada Ucraina anul acesta. Românii se numără printre europenii care cred că, în cazul unei invazii, Ucraina ar trebui apărată de NATO și UE, dar și de către propria țară, România, potrivit sondajului.

Sondajul ECFR a fost făcut la sfârșitul lunii ianuarie, în șapte țări: Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, România și Suedia.

Potrivit datelor sondajului, românii (64%) sunt, alături de polonezi (73%), cei mai convinși că anul acesta Rusia va invada Ucraina. De altfel, în afară de Finlanda, toate popoarele sondate cred în majoritate că o invazie este probabilă și foarte probabilă: Suedia – 54%, Germania – 52%, Italia – 52%, Franța – 51%, Finlanda – 44%.

În eventualitatea unei invazii, majoritatea europenilor (cu excepția Germaniei) consideră că NATO și UE ar trebui să participe la apărarea Ucrainei. De asemenea, popoarele chestionate sunt de părere – în proporții diferite (cel mai mult Polonia, cel mai puțin Finlanda) – că și propria țară ar trebui să vină în apărarea Ucrainei.

Unii europeni (Germania, Italia, Polonia, România) acordă mai multă încredere NATO, în vreme ce alții (Finlanda, Franța, Suedia) își pun baza mai mult în intervenția UE.

În general, țările au încredere că NATO și UE vor proteja interesele cetățenilor europeni în cazul unei invazii, dar și aici apar diferențe de la țară la țară. Polonia, România, Italia și Suedia au foarte mare încredere în NATO și UE, în vreme ce Germania, Finlanda și Franța sunt puțin mai sceptice, dar tot cu procentaje de minimum 50% (cu excepția încrederii francezilor în NATO, care este de 47%).

Între cetățenii europeni există diferențe majore în privința participării propriei țări la apărarea Ucrainei. Cei mai dispuși ca țara lor să sară în apărarea Ucrainei sunt polonezii (65%), în vreme ce finlandezii se împotrivesc cel mai mult (54%).

Românii, alături de italieni, francezi și suedezi sunt favorabili în proporție de circa 40% ideii ca țara lor să participe la apărarea Ucrainei.

În privința amenințării unei acțiuni militare din partea Rusiei dacă o țară sare în apărarea Ucrainei, polonezii și românii se declară cei mai dispui să-și asume acest risc, în vreme ce italienii și francezii se împotrivesc cel mai tare.

Concluzia autorilor studiului este că cetățenii europeni privesc o nouă invazie a Rusiei în Ucraina nu doar ca pe un atac împotriva unei țări vecine, ci și împotriva securității europene înseși. Este uimitor că atât de mulți respondenți – din nordul, sudul, estul și vestul continentului – cred că această ordine de securitate trebuie protejată.

Ceea ce nu-l va surprinde pe președintele rus este că, în vreme ce europenii susțin Ucraina, sunt mai puțin entuziaști în a plăti costurile financiare ale descurajării Rusiei, mai arată autorii în concuziile lor.

#invazia Rusiei #români #Ucraina #Romania

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.