Înotătorul român David Popovici a câștigat, miercuri, medalia de aur și la proba de 100 metri liber la Campionatele Mondiale de nataţie de la Budapesta. El a reușit un timp de 47 sec 58/100. Luni, Popovici a câștigat aurul și în proba de 200 de metri liber. „Vă iubesc pe toți și mulțumesc pentru că v-ați uitat la cursă!”, a declarat David Popovici imediat după cursă.

Cu cele două victorii de la Budapesta, înotătorul român a reușit o performanță istorică în natație. „David este al doilea înotător din toate timpurile care reușește să câștige aur la probele 100 și 200 m liber la aceeași ediție după americanul Jim Montgomery, care a reușit acest lucru în 1973, la prima ediție a Campionatelor Mondiale de la Belgrad”, scrie Comitetul Olipic și Sportiv Român pe Facebook.

Marți seara, românul s-a calificat în finala probei de 100 m liber cu cel mai bun timp din semifinale, 47 sec 13/100.

Popovici (17 ani), care la jumătatea cursei nu se afla între cei mai rapizi trei înotători, a stabilit un nou record mondial de juniori. Al doilea timp din semifinale a fost obţinut de francezul Maxime Grousset, 47 sec 54/100, în timp ce canadianul Joshua Liendo Edwards a fost înregistrat cu al treilea timp, 47 sec 55/100.

Multiplul campion mondial şi olimpic american Caeleb Dressel s-a retras înaintea semifinalelor din „motive medicale”.

Popovici reuşise cel mai bun timp şi în seriile de marţi dimineaţa, 47 sec 60/100. Finala va avea loc miercuri, de la ora 19:22 (ora României).

David Popovici a cucerit medalia de aur în proba de 200 m liber, luni seara, la Campionatele Mondiale de nataţie de la Budapesta, cu timpul de 1 min 43 sec 21/100. Popovici a stabilit astfel un nou record mondial de juniori, după ce îl ameliorase, duminică, în semifinale (1 min 44 sec 40/100).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#100 m #200 m #Budapesta #Campionat Mondial #David Popovici #medalie de aur #natație

Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că Uniunea Europeană ar trebui să interzică comerțul cu așezările israeliene din Cisiordania.

O interdicție la nivelul UE privind comerțul cu așezările israeliene ilegale ar reprezenta o „poziție de principiu” pe care ar trebui să o adopte Uniunea, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, comparând așezările ilegale din Cisiordania cu ocupația Crimeei de către Rusia, potrivit POLITICO, relatează Mediafax.

„Dacă luăm exemplul ocupării Crimeei, atunci a fost foarte clar: este ilegal, nu recunoaștem acest lucru, ceea ce înseamnă că oprim comerțul cu orice produse provenite din Crimeea”, a declarat Kallas într-un interviu acordat ziarului Irish Times și publicat vineri.

„Ar trebui să avem aceeași poziție de principiu, știm că este ilegal, toată lumea este de acord, așa că ar trebui să încetăm comerțul cu teritoriile ocupate”, a adăugat șefa diplomației europene.

Misiunea Israelului pe lângă UE și NATO a calificat aceste declarații drept „extrem de regretabile”.

„Mai ales astăzi, în ajunul Anului Nou evreiesc, este greu de crezut că [ea] ar face o paralelă directă între Zidul de Vest și Cartierul Evreiesc din Ierusalim și situația din Crimeea, indiferent de viziunea sa personală asupra lumii”, a declarat misiunea Israelului.

Kallas susține de mult timp sancțiunile comerciale

Kaja Kallas a susținut, timp de mai mult timp, eforturile statelor membre de a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru interzicerea comerțului cu teritoriile ocupate ilegal de Israel.

Subiectul a devenit unul dintre punctele de dispută dintre Kallas și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în condițiile în care statele membre au poziții diferite asupra sancțiunilor împotriva Israelului.

Până acum, poziția fermă a Kajei Kallas nu a reușit să determine Comisia Europeană să propună o astfel de interdicție. În luna iulie, doar o minoritate dintre miniștrii de Externe ai UE au cerut Comisiei să propună măsuri pe care statele membre să le supună la vot.

Mai multe țări, printre care Olanda, Belgia și Suedia, au susținut restricții la nivelul întregului bloc. Republica Cehă a spus că se va opune oricăror noi sancțiuni, iar asta a împiedicat obținerea unanimității între statele membre.

Marți, opt țări din UE, printre care Franța, Spania și Irlanda, s-au alăturat Regatului Unit și Canadei pentru a impune sancțiuni comerciale asupra așezărilor israeliene.

„Toate statele membre ale UE sunt de acord că așezările israeliene din Cisiordania sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat Kallas după anunț.