Rosian Vasiloi, pus sub învinuire în dosarul penal privind atacul de pe Aeroportul Internațional Chișinău

Fostul șef al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, a fost pus sub învinuire în dosarul penal privind atacul de pe Aeroportul Internațional Chișinău din 30 iunie 2023, soldat cu moartea a două persoane. Informația a fost confirmată pentru Realitatea.md de Violina Moraru, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale (PG).

Procurorii i-au înaintat lui Vasiloi învinuirea în dosarul penal privind atacul de pe Aeroportul Chișinău pe data de 6 martie 2024.

Fostul șef al Poliției de Frontieră este învinuit de neglijență în serviciu.

Realitatea.md a încercat să ia legătura cu Rosian Vasiloi pentru a oferi un comentariu, însă până la publicarea articolului, nu am primit niciun răspuns.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), Rosian Vasiloi, a acționat în instanța de judecată reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne (MAI), după ce i-a fost aplicată mustrarea aspră în urma anchetei privind incidentul armat de la Aeroportul Internațional Chișinău (AIC).

Serghei Muntean și Igor Ciofu au fost împușcați, în timp ce se aflau la datorie, la Aeroportul Internațional Chișinău, în data de 30 iunie 2023. Un cetățean din Tadjikistan, care a primit interdicația de a intra pe teritoriul țării, l-a dezarmat pe polițistul de frontieră Serghei Muntean, l-a împușcat pe acesta, dar și pe gardianul Igor Ciofu.

Pe 18 septembrie, Procuratura Generală a pornit un dosar penal pe numele șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi. Anunțul a fost făcut de însuși Vasiloi, care a mai spus că își ia o pauză.

Ministrul de Interne, Adrian Efros, a anunțat, pe data de 8 noiembrie 2023, la ședința Executivului, că Șeful Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, a depus cererea de demisie.

#atac aeroport #IGPF #Rosian Vasiloi #invinuire

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a lansat duminică un apel către susținătorii internaționali ai Kievului pentru noi fonduri dedicate extinderii masive a producției de drone, relatează Agerpres, care citează DPA.

„Cursa modernă a înarmării nu este despre arme nucleare, ci despre milioane de drone ieftine. Aceia care pot extinde mai rapid producția își vor asigura pacea.”, a scris șeful diplomației ucrainene într-un mesaj publicat pe platforma X.

Sîbiga a subliniat că această capacitate poate fi atinsă doar cu sprijin financiar suplimentar.

„Putem produce până la 20 de milioane de drone anul viitor dacă obținem fonduri suficiente”, a precizat ministrul, fără a indica ce sumă ar fi necesară pentru a realiza acest obiectiv.

Potrivit Antena 3 CNN, oficialul ucrainean a estimat, de asemenea, că președintele rus Vladimir Putin va înceta războiul doar în condițiile în care va fi forțat să renunțe la „iluzia” unei victorii pe câmpul de luptă și dacă va considera că prețul continuării agresiunii depășește costul unei eventuale opriri a conflictului.

În paralel cu dronele primite de la partenerii occidentali, Ucraina a dezvoltat o industrie proprie capabilă să producă diverse tipuri de drone de atac și de recunoaștere, atât prin companii militare de stat, cât și prin firme civile. Rusia, care la începutul invaziei s-a bazat în principal pe artilerie, s-a adaptat rapid și și-a crescut, la rândul ei, capacitățile de producție a aparatelor fără pilot.

De la declanșarea războiului, dronele au modificat profund caracterul conflictului. Unitățile mecanizate, tancuri și vehicule blindate, au devenit vulnerabile în fața dronelor capabile să identifice și să lovească ținte mai ușor decât sistemele antitanc tradiționale. Utilizarea pe scară largă a dronelor a limitat și mobilitatea infanteriei, soldații fiind expuși permanent riscului unor atacuri neașteptate.

În consecință, de-a lungul liniei frontului s-a creat o „zonă gri”, necontrolată de niciuna dintre părți, peste care forțele ruse și ucrainene își lansează reciproc atacuri cu artilerie, lansatoare multiple de rachete și bombe ghidate cu planare, notează presa internațională.