Rușii au dreptul să folosească Instagram și Facebook, potrivit unei decizii emise de tribunalul Tverskoi din Moscova. Condiția este ca internauții să nu folosească platformele pentru a promova informații extremiste.

Anterior, aceeași instanță a declarat Meta drept organizație extremistă și a interzis activitatea platformelor pe care le gestionează pe teritoriul Federației Ruse. Potrivit TASS, hotărârea anterioară vizează deschiderea reprezentanțelor, activitatea economică și comercială a gigantului social media.

Meta a fost interzisă în Rusia, fiind calificată drept organizație extremistă. S-a întâmplat în urma unei decizii controversate a companiei, prin care erau permise anumite mesaje violente, inclusiv în privința lui Vladimir Putin și Alexandr Lukașenko, sub pretextul că persoanele afectate de război trebuie să aibă oportunitatea să își manifeste emoțiile. Ulterior, compania a emis o precizare, în care spunea că actualizarea politicii de activitatea va viza doar anumite țări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deocamdată nu se cunoaște dacă hotărârea instanței se referă și la deblocarea platformelor pe teritoriul Rusiei. Anterior, Roskomnadzor, autoritatea care reglementează serviciile de tehnologie și informație în Rusia, a dispus blocarea aplicațiilor Instagram și Facebook, însă se preciza că rușii care folosesc VPN nu vor fi pedepsiți dacă nu vor difuza informații care contravin legii.

După ce măsura a intrat în vigoare, rușii au anunțat despre lansarea unei platforme similare Instagramului, numită Rossgram. Utilizatorilor li se promitea că își vor putea exporta informațiile de pe conturi acolo.

Precizăm că, după ce a fost invadată Ucraina, Vladimir Putin a promulgat o lege prin care „discreditarea utilizării forțelor armate” se pedepsește cu amendă sau privare de libertate. La câteva săptămâni, membrii partidului său au elaborat o nouă reglementare, în același context, dar care ar trebui apere instituțiile ruse aflate în străinătate.

Totodată, mass-mediei din Rusia i s-a transmis să difuzeze informații despre războiul din Ucraina doar din surse oficiale ale Kremlinului. Mai mult, autoritățile au interzis și difuzarea unui interviu oferit de Vladimir Zelenski jurnaliștilor ruși și au avertizat presa care l-a publicat că ar putea fi sancționată.

#blocare Instagram și Facebook #facebook #Instagram #Meta #Rusia

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.