Premierul britanic Boris Johnson, care își va părăsi postul în curând, ar putea deveni următorul secretar general al NATO. După demisie, Johnson este puțin probabil să rămână fără o poziție înaltă, mai ales pe fundalul unui sprijin puternic pentru Ucraina, care a demonstrat calități puternice de conducere ale politicianului, scrie Rupor.md cu referire la The Telegraph.

Numele noului premier al Marii Britanii va fi anunțat pe 5 septembrie. Liz Truss și Rushi Sunak concurează pentru acest post.

Nominalizarea lui Johnson drept candidat pentru postul de secretar general al Alianței Nord-Atlantice este susținută de membrii Comitetului de Apărare Richard Drax și Mark Francois, precum și de fostul ministru de ieșire din Marea Britanie, David Jones.

„Dacă ar aplica pentru postul de secretar general al NATO, bănuiesc că ar putea apela la președinte pentru recomandări”, a spus Francois.

Totodată, șeful Statului Major General al Forțelor Armate Britanice în perioada 2006-2009, Richard Dannat, consideră că scandalurile din jurul lui Johnson, din cauza cărora și-a anunțat demisia, ar putea zgudui încrederea în politician. El nu îl vede pe Johnson ca secretar general al NATO din cauza calităților sale personale, dar numește sprijinul său pentru Ucraina „pur și simplu fantastic”.

În prezent, NATO este condusă de Jens Stoltenberg. El a fost numit în această funcție în 2014 pentru o perioadă de 5 ani, dar în 2019 mandatul i-a fost prelungit până în octombrie 2022. Pe 24 martie, odată cu invazia Rusiei în Ucraina, țările membre NATO au decis ca Stoltenberg să rămână până la 30 septembrie 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Boris Jhonson #NATO #premierul britanic

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.