Legătura cu misiunea spațială „Luna-25” a Rusiei s-a întrerupt sâmbătă, 19 august curent, încercările de a o restabili au eșuat, aparatul a încetat să mai existe. Experții au avertizat despre șansele scăzute de reușită din cauza complexității misiunii.

Potrivit calculelor preliminare ale Roskosmos, stația Luna-25 a trecut pe o orbită neconcepută și a intrat în coliziune cu Luna, încetând să mai existe.

Legătura cu Luna-25 a fost întreruptă cu o zi înainte, în jurul orei 14:57, ora Moscovei. Încercările de restabilire a contactului în termen de două zile au eșuat.

„Conform rezultatelor unei analize preliminare, din cauza abaterii parametrilor efectivi ai impulsului de la cei calculați, dispozitivul a trecut pe o orbită neconcepută și a încetat să mai existe ca urmare a unei coliziuni cu suprafața Moon”, a spus corporația rusă de stat într-un comunicat.

Roskosmos a promis că va forma o comisie specială interdepartamentală pentru a afla motivele pierderii dispozitivului.

Cu o noapte înainte, în timpul tranziției pe orbita de pre-aterizare, a apărut o situație de urgență. Ea nu a permis „să efectueze o manevră cu parametrii dați”, a remarcat Roskosmos.

Totodată, corporația de stat nu a precizat cum va afecta incidentul aterizarea aparatului.

Roskosmos a estimat probabilitatea de succes a misiunii la 70%; în iulie, NPO Lavochkin, care a dezvoltat dispozitivul, a anunțat o șansă de succes de 80%. Totodată, astronomul rus Vladimir Surdin, într-un interviu acordat RIA Novosti, a estimat probabilitatea de finalizare a misiunii conform planului la 50% din cauza complexității zborului. „Dacă se așează, atunci e foarte norocoasă”, a declarat Ivan Moiseev, șeful Institutului de Politică Spațială, pentru BBC.

Potrivit lui Moiseev, complexitatea misiunii constă în incertitudinea terenului pe care va ateriza dispozitivul. De regulă, accidentele sunt asociate cu programarea procesului în sine și planificarea.

„Acele accidente care s-au petrecut înainte, s-au datorat faptului că terenul era necunoscut și, să zicem, aterizarea pe o parte a stației pe o piatră, dacă era suficient de mare, a dus la o defecțiune generală. Crater sau în altă parte”, a spus el.

„Luna-25” a devenit prima expediție către satelitul Pământului pentru Rusia în aproape o jumătate de secol. Lansarea stației a avut loc pe 11 august din cosmodromul Vostochny din regiunea Amur, ar trebui să aterizeze pe Lună între 21 și 24 august. Stația a intrat pe orbita lunară pe 16 august.

Luna-25 a reușit să măsoare fluxurile de raze gamma și neutroni emanate de pe suprafața satelitului natural al Pământului, să stabilească parametrii circumlunarii plasmei și exosferei de gaz și praf, să transmită un instantaneu al unei părți a Lunii care nu este vizibilă din Pământul și, de asemenea, să detecteze impactul unui micrometeorit aparținând ploii de meteoriți Perseide.

Lansarea anterioară în cadrul acestui proiect, Luna-24, a fost desfășurată de oamenii de știință sovietici în 1976. Dispozitivul a livrat 170 de grame de sol lunar pe Pământ. Oamenii de știință au sugerat că conține apă la o concentrație de 0,1% din greutate.

#lună #misiune #Rusia #spatiu

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) cere modificarea proiectului de lege privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, astfel încât să fie garantată ajustarea anuală a salariilor procurorilor și să fie reduse diferențele nejustificate față de judecători. Solicitarea a fost formulată după ce CSP a examinat, în ședința din 24 septembrie 2026, versiunea revizuită a proiectului de lege.

Principala nemulțumire a procurorilor vizează modul în care proiectul aplică Hotărârea Curții Constituționale nr. 12 din 8 august 2023. Potrivit CSP, Curtea a stabilit că valoarea de referință pentru salarizarea procurorilor trebuie ajustată anual, cel puțin în funcție de rata medie anuală a inflației luată în calcul la elaborarea bugetului pentru anul următor.

CSP consideră că mecanismul prevăzut în noua versiune a proiectului nu garantează încă aplicarea efectivă a acestei decizii și cere ca regula să fie introdusă explicit în lege.

Procurorii cer salarii comparabile cu ale judecătorilor

CSP atrage atenția și asupra diferențelor salariale dintre procurori și judecători aflați pe niveluri instituționale similare. Consiliul precizează că nu solicită ca salariile să fie identice, dar susține că diferențele trebuie să aibă la bază criterii obiective, precum responsabilitatea, complexitatea și importanța funcției.

O problemă aparte este semnalată în cazul procuraturilor teritoriale. CSP susține că acestea gestionează o parte importantă a urmăririi penale și reprezintă principala cale de acces în profesia de procuror. În acest context, Consiliul propune ca funcțiile procurorilor din procuraturile teritoriale să fie încadrate la cel mult două clase de salarizare sub funcțiile corespondente din judecătoriile teritoriale.

Ce alte modificări cere CSP

Consiliul solicită și reanalizarea salarizării:

procurorilor din Procuratura Generală;
funcțiilor de conducere din oficiile teritoriale;
inspectorilor din cadrul Inspecției procurorilor;
personalului care asigură activitatea instituțiilor din sistemul justiției.

Totodată, CSP cere păstrarea unui raport echilibrat între salarizarea funcțiilor din CSP și CSM, precum și între funcțiile din Procuratura Generală și cele din Curtea Supremă de Justiție. Consiliul susține că o salarizare adecvată este necesară pentru atragerea și menținerea specialiștilor, dar și pentru stabilitatea procuraturilor și exercitarea independentă și eficientă a atribuțiilor.

CSP a menționat că este gata să colaboreze cu Ministerul Finanțelor și celelalte autorități pentru definitivarea proiectului de lege. Consiliul apreciază că versiunea revizuită a ținut cont de o parte dintre observațiile formulate anterior, însă consideră că mai sunt necesare modificări pentru ca noul sistem de salarizare să fie echitabil, coerent și predictibil.