Rusia a lansat joi o rachetă balistică intercontinentală din regiunea sa sudică Astrahan în timpul unui atac asupra Ucrainei efectuat în cursul dimineţii, au anunţat forţele aeriene ale Kievului, fiind prima dată când Rusia foloseşte o rachetă atât de puternică, cu rază lungă de acţiune, în cursul acestui război.

Kievul nu a precizat ce tip de rachetă balistică intercontinentală a fost lansată, relatează Reuters, potrivit News.ro.

Rachetele balistice intercontinentale (ICBM) au o rază de acţiune de mii de kilometri şi pot fi utilizate pentru lansarea de focoase nucleare, deşi pot avea şi focoase convenţionale.

Atacul vine după ce Ucraina a folosit rachete americane şi britanice pentru a lovi ţinte din interiorul Rusiei în această săptămână, un lucru pe care Moscova avertizează de luni de zile că l-ar considera o escaladare majoră. Din comunicatul Kievului nu este clar ce a vizat racheta balistică intercontinentală şi dacă a provocat pagube.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, autorităţile ucrainene anunţaseră că un atac rusesc a vizat întreprinderi şi infrastructură critică în oraşul Dnipro din centrul ţării. Potrivit apărarii aeriane ucraineane, au fost doborâte şase rachete de croazieră Kh-101 în timpul atacului rusesc de joi dimineaţă. „În special, o rachetă balistică intercontinentală a fost lansată din regiunea Astrahan din Federaţia Rusă”, au declarat forţele aeriene, detaliind tipurile de arme utilizate în atac.

#racheta balistică #Rusia #Ucraina

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.