Consilierul preşedintelui Vladimir Putin pe probleme maritime, Nikolai Patruşev, a declarat într-un interviu pentru agenția de stat TASS că Rusia nu a ajuns încă la finalul războiului din Ucraina, iar viitorul oraşului Odesa „nu este legat de regimul de la Kiev”. Interviul a fost acordat marți, în contextul presiunilor din partea SUA pentru înghețarea conflictului, notează Aghentsvo, citată de Agerpres.

„Contururile victoriei noastre (în războiul cu Ucraina) sunt deja clar vizibile”, susţine Patruşev, adăugând că până la încheierea „operaţiunii speciale militare”, aşa cum numeşte Kremlinul invazia sa în Ucraina, mai sunt încă lupte de dat, potrivit antena3.ro.

În acelaşi timp, mâna dreaptă a lui Putin susţine că ar putea urma un conflict şi mai sângeros.

„Umanitatea se confruntă cu o alegere: un nou masacru sângeros sau o ordine mondială justă”, notează sursa.

Întrebat despre „porturile ucrainene”, într-un context în care presa speculează că acestea ar putea fi subiect de discuții între Moscova și Washington, Patruşev a declarat că Odesa „şi marea majoritate a locuitorilor săi nu au nimic în comun cu regimul de la Kiev”.

Potrivit lui, „locuitorii regiunilor Ucrainei, inclusiv cei ai zonelor de coastă de la Marea Neagră ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi decide singuri viitorul”, întrucât „nu vor să se supună puterii nelegitime de la Kiev”.

Acesta a mai spus că Odesa a fost fondată de împărăteasa Ecaterina a II-a și a fost „fortăreaţa Rusiei la Marea Neagră timp de mai bine de două secole”.

La mijlocul lunii martie, surse ale ziarului Kommersant, după o întâlnire cu uşile închise între Putin şi oameni de afaceri ruşi, au pretins că, dacă Crimeea, Sevastopolul, regiunile Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie ar fi recunoscute ca aparţinând Rusiei, Moscova „nu ar revendica Odesa şi alte teritorii”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comentariile lui Patrușev vin în contextul în care SUA au avertizat că ar putea renunța la discuțiile privind soluționarea conflictului dacă nu apar progrese. Duminică, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat: „Avem o decizie importantă de luat săptămâna viitoare cu privire la continuarea sau nu a acestui proces”.

Răspunsul lui Zelenski după ce Putin a anunțat un armistițiu de trei zile: „Vrea liniște la parada lui”

#amenintare #Gurile Dunarii #Rusia

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.