Prelungirea impasului în conflictul militar izbucnit prin invazia militară rusă în Ucraina ar fi în avantajul Rusiei, afirmă premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, justificând în acest fel decizia politică de a accelera livrările de armament destinate armatei ucrainene.

„Ar fi doar în beneficiul Rusiei. Acest lucru ar oferi Kievului cea mai bună şansă de succes „, a apreciat Rishi Sunak, conform stenogramei unei şedinţe de guvern, citată de postul de televiziune CNN.

Rishi Sunak a explicat că a înţeles acest lucru de la începerea mandatului de prim-ministru, astfel că a decis că exista „oportunitatea de a accelera” susţinerea militară pentru Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totuşi, premierul britanic a exclus, la fel ca preşedintele SUA, Joseph Biden, oferirea de avioane de vânătoare Ucrainei, argumentând că „nu ar o acţiune practică”, potrivit cotidianului The Telegraph. Ucraina se aşteaptă să primească între 120 şi 140 de tancuri occidentale moderne, în prima etapă, din partea unei coaliţii de 12 state, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba. Franţa a anunţat că va furniza Ucrainei încă 12 sisteme de artilerie Caesar, în următoarele săptămâni, potrivit cotidianului Le Monde.

Preşedintele Joseph Biden a declarat luni că Statele Unite nu intenţionează să furnizeze Ucrainei avioane de vânătoare F-16. Săptămâna trecută, Biden a anunţat că Statele Unite vor oferi Ucrainei tancuri M1 Abrams, în cadrul unui acord cu Germania, care va furniza tancuri Leopard 2 şi va autoriza transferul de tancuri germane de acelaşi tip de către alte naţiuni europene.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că nu poate fi exclusă posibilitatea de a furniza Ucrainei avioane de vânătoare, dar a insistat că trebuie îndeplinite condiţii stricte privind utilizarea acestora, pentru a nu conduce la escaladarea conflictului militar cu Rusia.

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, care a acceptat cu greu să furnizeze Ucrainei tancuri germane şi să autorizeze transferul de vehicule blindate de fabricaţie germană de către alte ţări europene, a exclus orice posibilitate de furnizare a avioanelor de vânătoare. Olaf Scholz a reafirmat poziţia Berlinului că sprijinul destinat Ucrainei are rolul de a permite apărarea ţării, subliniind că va face totul pentru a evita izbucnirea unui război între NATO şi Rusia.

#Putin #razboi #Zelenski

Senatul SUA a aprobat cu o majoritate covârșitoare, 86 de voturi pentru și 11 împotrivă, proiectul de lege privind „sancțiunile iadului” împotriva Rusiei, în contextul războiului din Ucraina. Documentul ar urma să fie una dintre cele mai importante măsuri de intensificare a presiunii americane asupra Kremlinului de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru al doilea mandat, scrie bbc.com.

Sancțiunile au ca scop să reducă veniturile Rusiei și să determine Moscova să revină la masa negocierilor.

Legea consfințește sancțiunile deja impuse Rusiei prin ordine prezidențiale, ceea ce, teoretic, ar limita posibilitatea ca acestea să fie ridicate definitiv doar printr-o decizie a președintelui. În același timp, documentul îi oferă lui Trump dreptul de a suspenda sancțiunile, la propria discreție, și de a impune taxe vamale de până la 100% asupra importurilor din țările care cumpără petrol și gaze rusești sau ajută Rusia să evite sancțiunile.

„Proiectul de lege are drept scop privarea lui Vladimir Putin de veniturile necesare pentru finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, susțin autorii documentului.

Proiectul a fost elaborat cu mai mult timp în urmă și a fost promovat de senatorul republican Lindsey Graham. Ulterior, documentul a fost modificat, fiind introduse prevederi privind flota fantomă a Rusiei, sancțiuni împotriva Iranului, dar și posibilitatea ca președintele să acorde derogări și excepții.

Ce puteri îi oferă legea lui Trump

Proiectul urmează să fie examinat de Camera Reprezentanților. Dacă va fi aprobat, documentul va ajunge pe masa președintelui Donald Trump. Legea va intra în vigoare doar după promulgare.

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare, Trump va trebui să introducă sancțiunile, iar acestea vor fi revizuite la fiecare șase luni.

Printre persoanele și organizațiile vizate de document se numără oficiali ruși și instituții precum Sberbank, care se află deja pe lista sancțiunilor americane. Diferența este că restricțiile ar urma să fie prevăzute prin lege, nu doar prin ordine prezidențiale.

Trump ar putea însă suspenda temporar sancțiunile. Pentru aceasta, președintele ar trebui să informeze Congresul, printr-o scrisoare, despre motivele pentru care consideră că o astfel de măsură este în interesul SUA.

O altă prevedere importantă îi permite președintelui să impună taxe vamale de până la 100% asupra produselor importate în SUA din primele cinci țări care cumpără petrol și gaze rusești sau ajută Rusia să evite sancțiunile. Printre principalele țări care ar putea fi vizate se numără India, China și Turcia.

Documentul prevede și sancțiuni împotriva „flotei fantomă” folosite de Rusia pentru transportul petrolului. SUA ar putea include rapid în lista de sancțiuni navele deja sancționate de aliați precum Uniunea Europeană și Marea Britanie.

Ridicarea definitivă a sancțiunilor împotriva Rusiei ar fi posibilă doar dacă președintele SUA informează oficial Congresul că Moscova a încetat complet ostilitățile și a semnat un acord de pace cu autoritățile ucrainene libere și independente.

Chiar și în acest caz, Congresul ar putea verifica dacă aceste condiții au fost îndeplinite și ar putea bloca temporar ridicarea sancțiunilor printr-o rezoluție.