Președintele Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților, Mike Turner, a pus la dispoziția tuturor membrilor Congresului informații privind o „amenințare gravă la adresa securității naționale”, pentru a le analiza, a anunțat comisia, potrivit CNN.

Deși Turner și Casa Albă au rămas vagi în privința naturii amenințării, două surse și un oficial american au declarat pentru CNN că aceasta este legată de Rusia. Mai multe surse familiare cu informațiile au caracterizat-o drept „foarte sensibilă”.

ABC News suține că avertismentul republicanilor cu privire la „amenințarea la adresa securității naționale” se referă la faptul că Rusia vrea să ducă o armă nucleară în spațiu. Nu este vorba de a ataca nuclear o țintă pe Pământ, ci mai degrabă de a o folosi eventual împotriva sateliților. Una dintre sursele care au văzut informațiile a confirmat că este „într-adevăr o capacitate rusă foarte îngrijorătoare și destabilizatoare” cu privire la care am fost recent informați.

Cu toate acestea, președintele Camerei, Mike Johnson, a încercat mai târziu să calmeze preocupările referitoare la amenințarea nespecificată, afirmând că nu există „niciun motiv pentru alarmă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Dorim doar să asigurăm pe toată lumea că ținem cârma-n mâini cu fermitate”, a spus Johnson. „Lucrăm la asta și nu este nevoie de alarmă.”

Deși avertismentul de miercuri a fost vag, SUA au avut de mult timp preocupări cu privire la capacitățile militare ruse și la influența lor destabilizatoare în Europa și în întreaga lume, pe măsură ce războiul din Ucraina continuă, iar perspectivele privind trimiterea de ajutor suplimentar din partea SUA la Kiev sunt incerte.

Turner îl îndeamnă și pe președintele Joe Biden să declasifice „toate informațiile referitoare la această amenințare”.

Consilierul pentru Securitate Națională, Jake Sullivan, a declarat că s-a întâlnit personal pentru a stabili o întâlnire cu cei mai importanți legislatori din comisiile de securitate națională înainte ca Turner să avertizeze public cu privire la ceea ce a numit „serioasa amenințare la securitatea națională”.

#arma nucleară #Putin #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.