Rușii ș-ar putea lua adio de la Moș Crăciun, dacă propunerea unui activist pro-Kremlin de a-l desemna pe iubitul personaj drept „agent străin”, din cauza popularității sale în țările „neprietenoase” Rusiei s-ar materializa.

Vitaly Borodin, un activist pro-Kremlin care întocmește metodic rapoarte de poliție împotriva presupușilor dușmani ai statului, invocă, în cazul lui Moș Crăciun. o amenințare la adresa lui Moș Gerilă, potrivit publicației online Meduza.

Într-o scrisoare trimisă recent procurorului general al Rusiei, Borodin ar fi susținut că Moș Crăciun ar trebui desemnat drept „agent străin” din cauza popularității sale în țările „neprietenoase”, care ar folosi simbolul Crăciunului pentru a „submina valorile tradiționale”.

Spre deosebire de criticii occidentali ai lui Moș Crăciun, Borodin nu este îngrijorat pentru că Moș Crăciun i-ar aduce o atingere lui Iisus, ci pentru că l-ar sabota pe Father Frost (Moș Gerilă), figura mitologică preferată a sărbătorii de Anul Nou a rușilor.

Borodin spune că mărcile comerciale în care apare Moș Crăciun valorează 1,6 trilioane de dolari și avertizează că există „o mare probabilitate ca societățile străine să finanțeze imaginea lui Moș Crăciun în Rusia pentru a submina valorile tradiționale rusești”.

Vitaly Borodin este cunoscut pentru faptul că a întocmit rapoarte polițienești motivate politic împotriva unor jurnaliști și artiști populari, printre care și vedeta pop Alla Pugacheva, actrița Danila Kozlovsky și compozitorul satiric Semyon Slepakov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moș Crăciun #Mos Gerila #Rusia

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china