În spatele exploziilor care au avariat în septembrie gazoductele Nord Stream 1 şi 2 din Marea Baltică stau englezii, mai exact, membrii unei unităţi a marinei militare britanice. Cel puțin asta susține Ministerul rus al apărării, care a lansat o astfel de acuzație sâmbătă, 29 octombrie, notează Reuters.

Potrivit Programului pentru Mediu al ONU, fisurile de la sistemul gazoductelor Nord Stream, din Marea Baltică, au condus la cea mai mare scurgere de metan din istorie.

Partea rusă „precizează” că britanicii au participat la „planificarea, pregătirea şi implementarea atacului terorist”, fără a prezenta vreo dovadă concludentă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aceeaşi sursă susține că specialişti britanici, cu baza la Oceakov și personalul militar al celui de-al 73-lea centru ucrainean de operaţiuni maritime speciale se fac responsabili de un atac cu drone, care a avut loc în dimineața zilei de sâmbătă, 29 octombrie, la Sevastopol.

Potrivit Moscovei, navele atacate participau la protecţia convoaielor de nave cu care se exportă cereale din Ucraina.

#conducta de gaz #Federatia Rusa #invinuire #Marea Britanie #Nord Stream #război Ucraina

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.