Curs valutar
  • EUR
    20.0701
    -0.1933%
  • USD
    17.9614
    0.2305%
  • RUB
    0.2195
    -0.0911%
  • RON
    3.7575
    -0.2342%
  • UAH
    0.3964
    0.4793%

Toate știrile

09 noiembrie 2026

Rusia avertizează că va reacționa „dur și simetric”, dacă Uniunea Europeană va decide să confiște activele rusești

23 Oct. 2025, 13:51
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
23 Oct. 2025, 13:51 // În Lume //  Realitatea.md

Rusia avertizează că va reacționa „dur și simetric” dacă Uniunea Europeană va decide să confiște activele rusești blocate în conturile Euroclear, sistemul financiar din Belgia care gestionează cea mai mare parte a fondurilor înghețate. „Uniunea Europeană nu are niciun temei legal pentru a confisca aceste active. O asemenea decizie ar fi pur și simplu un furt”, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

UE a ajuns la un acord privind utilizarea activelor înghețate ale Rusiei pentru finanțarea Ucrainei

Declarațiile vin înaintea discuțiilor din Consiliul European, unde liderii celor 27 de state membre analizează o propunere a Comisiei Europene de a folosi veniturile generate de activele rusești înghețate pentru a finanța un împrumut de 140 de miliarde de euro destinat Ucrainei — denumit, simbolic, „împrumut de reparații”.

Propunerea ar permite Uniunii să folosească dobânzile și lichiditățile provenite din activele băncii centrale a Rusiei, blocate în Europa, pentru a sprijini Kievul în acoperirea cheltuielilor bugetare și militare din perioada 2026–2027.

Planul ar transforma, practic, resursele înghețate — în valoare de aproximativ 176 de miliarde de euro — într-o garanție pentru emiterea de obligațiuni europene destinate Ucrainei.

Însă nu toate capitalele europene sunt de acord.

Premierul belgian Bart De Wever s-a arătat reticent, spunând că nu poate susține măsura până când nu primește garanții clare privind statutul juridic al activelor rusești deținute la Bruxelles.

„Nu există încă o bază legală solidă pentru o asemenea decizie”, a explicat el, amintind că nici măcar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial bunurile rusești nu au fost atinse.

De Wever se află într-o poziție delicată: Belgia este sediul Euroclear, prin care trece majoritatea activelor rusești blocate, iar o eventuală confiscare ar putea declanșa procese internaționale și contramăsuri economice din partea Moscovei.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că împărtășește îngrijorările Belgiei, dar este „încrezător că se va găsi o cale de compromis”.

Premierul finlandez Petteri Orpo a susținut, la rândul său, că „există o soluție pe masă, viabilă din punct de vedere juridic, care ține cont de rezervele Belgiei”.

În schimb, premierul suedez Ulf Kristersson a fost mai optimist: „Nu voi declara victoria până nu finalizăm negocierile, dar există un sprijin larg pentru folosirea activelor rusești înghețate.”

Președintele Consiliului European, António Costa, a confirmat că liderii vor lua joi „decizii politice” pentru a asigura finanțarea Ucrainei în următorii doi ani, chiar înainte de începerea summitului de la Bruxelles, la care participă și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Vom lua decizia politică de a garanta nevoile financiare ale Ucrainei pentru 2026 și 2027, inclusiv pentru achiziția de echipamente militare”, a declarat Costa.

Detaliile tehnice vor fi stabilite ulterior de Comisia Europeană, însă mesajul, spune el, este „clar: Europa nu este obosită de război, oricât și-ar dori Kremlinul să creadă acest lucru”.

Atât președintele Zelenski, cât și ministrul ucrainean al Apărării, Denîs Șmîhal, au precizat că bugetul Ucrainei pentru 2026 va necesita aproximativ 120 de miliarde de dolari, dintre care jumătate ar trebui să provină din surse externe.

„Este vorba de doar 0,25% din PIB-ul cumulat al aliaților noștri”, a spus Șmîhal, insistând că obiectivul este realist.

Zelenski a mulțumit Uniunii Europene pentru noul pachet de sancțiuni — al 19-lea — și președintelui american Donald Trump pentru măsurile suplimentare împotriva marilor companii petroliere rusești.

Întrebat dacă noile sancțiuni vor schimba situația pe teren, liderul de la Kiev a răspuns simplu:

„Vom vedea. Dar este un semnal bun pentru restul lumii: Rusia nu mai poate face afaceri ca de obicei.”

Planul de confiscare a activelor rusești rămâne o inițiativă fără precedent, care testează granițele dreptului internațional și unitatea europeană. Pentru Moscova, este un act de „jaf”; pentru Bruxelles, un gest politic menit să demonstreze că sprijinul pentru Ucraina nu slăbește, indiferent de costuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

08 Nov. 2026, 18:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
08 Nov. 2026, 18:37 // Slider //  Realitatea.md

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro. 

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!