Rusia va boicota miercuri o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU cu Comitetul Politic şi de Securitate al Uniunii Europene (COPS), un eveniment rar, ce ilustrează o deteriorare suplimentară a relaţiilor cu Moscova.

Potrivit unei surse diplomatice ruseşti care a vorbit sub protecţia anonimatului, decizia Moscovei este legată de situaţia din Ucraina. Un diplomat occidental a declarat pentru AFP că nu îşi aminteşte ca Rusia să fi boicotat vreo reuniune a Consiliului de Securitate după invadarea Ucrainei pe 24 februarie.

Această întâlnire informală anuală dintre Consiliul de Securitate şi COPS nu a mai avut loc din 2019 din cauza pandemiei de COVID-19, informează agerpres.ro.

În cadrul reuniunii de miercuri se va discuta despre interacţiunea Uniunii Europene cu ONU în ţările în care cele două organizaţii desfăşoară operaţiuni, precum Bosnia şi Herţegovina, Republica Centrafricană sau Mali. COPS este format din ambasadorii statelor membre, fiind este responsabil de politica externă şi de securitate comună şi de politica de securitate şi apărare comună ale UE.

După reuniunea de la New York, ambasadori statelor membre UE se vor deplasa la Washington pentru o întâlnire cu oficiali americani, potrivit unui diplomat. Rusia, care rămâne unul din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate cu drept de veto, a fost înlăturată din mai multe organisme ONU, inclusiv din Consiliul pentru Drepturile Omului.

Marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, ambasadorul american la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a cărei ţară deţine preşedinţia Consiliului de Securitate în luna mai, a asigurat mass-media că acest for continuă să funcţioneze normal.

Consiliul de Securitate a avut chiar un succes extraordinar în a reuşit să izoleze Rusia de la sfârşitul lunii februarie, a apreciat Linda Thomas-Greenfield.

„Este un succes semnificativ. Am reuşit să unim vocile care condamnau Rusia în Adunarea Generală, dar acest lucru s-a întâmplat ca urmare a sprijinului larg care a existat în acest sens în Consiliul de Securitate”, a argumentat diplomata americană, care nu a menţionat că, graţie dreptului său de veto, Moscova a reuşit să scape de o condamnare din partea Consiliului de Securitate la sfârşitul lunii februarie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Rusia este izolată în Consiliul de Securitate şi de fiecare dată când avem o discuţie în Consiliul de Securitate cu privire la Rusia, aceasta este în defensivă şi vom continua să o menţinem în defensivă până când va pune capăt atacului său brutal asupra poporului ucrainean”, a spus ea.

#Consiliul de Securitate #ONU #Rusia

Toamna astronomică începe oficial miercuri, 23 septembrie, la ora 03:05, ora Republicii Moldova. Momentul este marcat de echinocțiul de toamnă, când Soarele traversează ecuatorul ceresc, iar zilele încep să fie tot mai scurte în emisfera nordică.

Echinocțiul din septembrie este unul dintre cele mai importante momente ale anului astronomic. El marchează sfârșitul verii astronomice și începutul toamnei, care se va încheia la 21 decembrie, odată cu solstițiul de iarnă.

Data echinocțiului poate varia ușor de la un an la altul. În general, acesta are loc în data de 22 sau 23 septembrie, deoarece anul calendaristic nu are exact aceeași durată ca anul astronomic. Pământului îi trebuie puțin mai mult de 365 de zile pentru a face o rotație completă în jurul Soarelui, iar această diferență se acumulează în timp.

De aceea, în unele zone ale lumii echinocțiul din 2026 va fi trecut în calendar la 22 septembrie. Diferența este cauzată de fusurile orare. În timp ce la New York va fi încă seara zilei de 22 septembrie, la Chișinău va fi deja 23 septembrie.

În ziua echinocțiului, Soarele răsare aproape exact la est și apune aproape exact la vest. În același timp, cele două emisfere primesc aproximativ aceeași cantitate de lumină solară.

Termenul „echinocțiu” vine din limba latină și înseamnă „noapte egală”. Totuși, ziua și noaptea nu au exact câte 12 ore. În realitate, perioada în care este lumină este cu câteva minute mai lungă. Acest lucru se întâmplă atât din cauza modului în care sunt stabilite momentele răsăritului și apusului, cât și din cauza refracției atmosferice, care face ca Soarele să fie vizibil puțin mai mult timp.

Ziua în care durata zilei și a nopții ajunge cel mai aproape de 12 ore se numește „equilux” și apare la câteva zile după echinocțiul astronomic.

După 23 septembrie, nopțile vor continua să se lungească, iar zilele să se scurteze. În Republica Moldova, durata zilei scade treptat cu aproximativ trei minute de la o zi la alta. Procesul va continua până în data de 21 decembrie, când va avea loc solstițiul de iarnă și vom avea cea mai scurtă zi din an.

La poli, schimbarea este mult mai pronunțată. La Polul Nord începe noaptea polară, care durează aproximativ șase luni, iar la Polul Sud începe perioada de zi polară.

Toamna astronomică și cea meteorologică nu încep în aceeași zi. Dacă toamna astronomică este stabilită în funcție de poziția Pământului față de Soare, toamna meteorologică începe convențional la 1 septembrie.

În 2026, toamna astronomică va dura 89 de zile, 20 de ore și 45 de minute. Ea se va încheia la 21 decembrie, la ora 20:50, când va începe iarna astronomică.