Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a recunoscut că țara sa va pierde războiul cu Rusia în cazul în care Congresul Statelor Unite ale Americii nu va debloca ajutorul militar de zeci de miliarde de dolari pentru Kiev.

„Este necesar să transmitem în mod specific Congresului SUA că, dacă nu ajută Ucraina, Ucraina va pierde războiul”, a declarat președintele în timpul unui eveniment al platformei de strângere de fonduri United24.

Recunoscând că Ucrainei îi va fi dificil „să supraviețuiască” fără ajutorul american, Zelenski a anticipat, pe de altă parte, că dacă Rusia câștigă războiul, va ataca și alte țări.

În condițiile lipsei de muniție pentru artilerie, ucrainenii și-au concentrat în ultima perioadă eforturile pe atacuri cu drone în interiorul Rusiei.

În cel mai recent astfel de eveniment, armata rusă a declarat că a distrus 12 drone ucrainene deasupra regiunii Belgorod și trei deasupra regiunii Briansk. Ambele teritorii au fost vizate în mod regulat de Kiev. La Zaporojie, un atac cu dronă s-a soldat cu avarii la instalațiile complexului nuclear-electric și cu mai mulți răniți. La fel ca în cazul altor incidente similare, Rusia și Ucraina s-au învinovățit reciproc pentru atac.

Donald Trump vrea să-i preseze pe ucraineni să cedeze teritorii în schimbul păcii

La situația curentă de pe front, defavorabilă Ucrainei, se adaugă perspectivele sumbre asociate unei schimbări de administrație la Washington. Publicația Washington Post a dezvăluit „planul secret” cu care liderul republican Donald Trump, candidat pentru Casa Albă, s-a lăudat că pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.

Planul constă în a face presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta să cedeze teritorii Rusiei, susține publicația americană.

Informația publicată duminică de Washington Post a fost preluată imediat de presa din Rusia. Ziarul Kommersant a relatat că, dacă Trump câștigă alegerile prezidențiale din acest an, el va cere „ca Ucraina să cedeze Crimeea și Donbasul” Rusiei.

Potrivit unor surse din anturajul lui Trump, acesta din urmă crede că poporul ucrainean ar accepta un astfel de acord, de încetare a luptelor în schimbul cedării de teritorii. Fostul președinte mai crede că atât Rusia, cât și Ucraina vor o cale de ieșire din război care „să salveze aparențele”.

#razboi #Rusia #SUA #Zelenski

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.