Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Rusia cere Statelor Unite ridicarea sancțiunilor pentru un armistițiu energetic cu Ucraina

09 Oct. 2026, 16:12
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
09 Oct. 2026, 16:12 // Politica //  Realitatea.md

Rusia a cerut Statelor Unite ridicarea sancțiunilor în cadrul discuțiilor despre un posibil armistițiu energetic cu Ucraina și vrea să lege inițiativa de o încetare a focului în Marea Neagră. Informația apare în Kyiv Independent, care citează oficiali americani și ucraineni familiarizați cu negocierile.

Cererile vin în timp ce Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Un înalt oficial ucrainean din domeniul apărării a spus că Moscova încearcă să provoace cât mai multe pagube, ca să aibă o poziție mai bună în eventualele negocieri.

Kievul se confruntă deja cu pene de curent zilnice. Un atac rusesc din 8 octombrie a lăsat fără electricitate mari părți din capitala cu peste trei milioane de locuitori.

Moscova nu a arătat prea multă dorință de a se angaja la un armistițiu energetic. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pe 8 octombrie că Rusia nu vede rostul unor negocieri pentru o încetare a focului sectorială.

„Kievul nu propune în prezent o soluționare pe termen lung, ci o încetare a focului într-un domeniu care este călcâiul lui Ahile al său: sectorul energetic”, a spus Peskov.

Potrivit Kyiv Independent, SUA fac presiuni atât pe Kiev, cât și pe Moscova ca să oprească loviturile asupra infrastructurii energetice, pentru că Donald Trump vrea să arate un progres în dosarul ucrainean înainte de alegerile intermediare din SUA.

Poziția Kievului este că orice armistițiu energetic trebuie să fie reciproc: ambele părți opresc loviturile, fără concesii suplimentare pentru Rusia, transmit canalele de telegram din Ucraina.

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!