În Rusia, un grup de patru persoane a fost condamnat la închisoare, cei patru fiind de confesie Martori ai lui Iehova, informează Realitatea.md cu referire la Europa Liberă România.

Potrivit sursei, un tribunal din orașul Astrahan, aflat în sud-vestul Rusiei, a condamnat patru adepți ai organizației Martorii lui Iehova la închisoare. Motivele reprimării grupului religios coincid cu o intensificare a suprimării drepturilor, printre care și libertatea religioasă, din întreaga țară.

Potrivit Comitetului Investigativ, trei bărbați au fost condamnați la opt ani de închisoare fiecare, în timp ce o femeie a primit o sentință de trei ani și jumătate.

Cei trei bărbați au fost acuzați că ar fi creat o comunitate extremistă, iar femeia că lua parte la activitățile organizației. Cei patru au fost aduși în instanță în luna iunie.

Aleksandr Verkhovsky, președinte al organizației pentru drepturile omului Sova, a condamnat decizia instanței împotriva celor patru martori și a catalogat-o drept „dovadă a cruzimii crescânde” în campania ce are loc împotriva grupării religioase.

Decizia recentă a curții vine după ce, pe 11 octombrie, un alt tribunal din regiunea Krasnodar, Rusia, a condamnat un bărbat în vârstă de 59 de ani ce suferea de dizabilități la patru ani de închisoare.

Sentința primită de acesta a venit la 18 luni după ce agenții de securitate au organizat razii la nouă adrese din două sate din zonă. Bărbatul a fost arestat și acuzat oficial în iunie 2020.

„Sunt un Martor al lui Iehova și sunt persecutat în urma activităților mele religioase… Risc să înfrunt închisoarea doar pentru faptul că mi-am exersat dreptul de-a profesa o religie”, a declarat acesta în trecut în fața tribunalului.

Persecutarea grupării religioase s-a intensificat în ultimii patru ani. În 2017, organizația a fost declarată „extremistă” de către autoritățile ruse, iar de atunci, zeci de locuințe au fost supuse raziei de către poliție. Aproximativ 257 de dosare penale au fost deschise împotriva membrilor grupării, iar 559 de bărbați și femei au fost acuzați de extremism. În prezent 70 de practicanți ai religiei sunt în închisoare.

Sursa mai scrie că poliția rusă a folosit patru elicoptere într-o operațiune de arestare a trei lideri religioși ai Bisericii Ultimului Testament în ciuda faptului că membrii bisericii predică pacea, trăiesc într-un sat ecologic și nu există raportări cum că ar fi fost implicați în activități extremiste.

Legea anti-Misionară din Rusia a fost amendată în iulie 2016 de către președintele rus, Vladimir Putin, pentru a „combate terorismul și a asigura siguranța publică”.

Noile măsuri, cunoscute sub denumirea de „legile Yarovaya”, impun restricții severe asupra libertății religioase, interzicând predica, rugăciunea, prozelitismul și diseminarea materialelor religioase în afara locurilor desemnate ca fiind lăcașuri de cult.

Acest tip de aranjament legal favorizează ierarhic religiile mari din țară, precum Biserica Ortodoxă Rusă. Legislația interzice, de asemenea, „activitatea misionară” în casele oamenilor, cu excepția slujbelor și a ceremoniilor religioase. Deși legea este vagă, aceasta nu pare să includă studiul Bibliei.

Întâlnirile Martorilor lui Iehova sunt considerate „ilegale”. Practicile organizației religioase au fost interzise în temeiul legii ce combate extremismul, deși gruparea religioasă nu este cunoscută să fi avut antecedente violente în Rusia. În momentul de față, ea se află situată în același rând cu alte organizații de factură teroristă, precum ISIS sau cultul terorist japonez, Aum Shinrikyo.

Oamenii acuzați că ar participa la evenimente organizate de Martorii lui Iehova riscă să fie condamnați la șase ani de închisoare, în timp ce organizatorii riscă până la zece ani. Printre cei acuzați se numără și o persoană în vârstă de 89 de ani.

„Îmi amintește de inchiziție”, descrie Evgeny Kandaurov, un jurnalist și martor al lui Iehova a cărui locuință a fost ținta unei razii a autorităților în trecut.

Din acest motiv, Comisia Statelor Unite pentru Libertatea Religioasă Internațională clasifică Rusia drept o țară „ce cauzează îngrijorări particulare” și recomandă sancțiuni specifice agențiilor guvernamentale și oficialilor responsabili de încălcarea drepturilor omului în Rusia. Printre aceștia se numără ministrul cecen al Informației și Presei, Akhmed Dudaev.

Raportul publicat în 2021 de Comisie anunța că în anul precedent au avut loc 477 de razii.

#Martorii lui Iehova #Rusia

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.