Ministerul de Externe al Rusiei a somat Armenia să aleagă între apropierea de Uniunea Europeană și apartenența la UEEA, o structură politico-economică inițiată de Moscova și din care fac parte state ex-sovietice, scrie marți, 11 august, antena3.ro.

„Armenia trebuie să decidă până în luna decembrie dacă va organiza un referendum cu privire la alegerea sa între Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică, UEEA”, a declarat pentru TASS ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Mihail Galuzin.

Potrivit acestuia, în aceeași lună, Consiliul Economic Suprem Eurasiatic va începe să elaboreze „alte măsuri comune” cu privire la Armenia, ținând cont de decizia acesteia.

Moscova le cere armenilor să aleagă între aderarea „nu tocmai sigură” la UE și UEEA

„Evident, dacă apelul la un referendum nu este luat în considerare până atunci, liderii statelor membre vor lua în considerare acest fapt”, a subliniat Galuzin, adăugând va fi prezentat un raport privind posibilele consecințe ale retragerii Armeniei din UEEA.

Prim-ministrul armean, Nikol Pașinian, a declarat anterior că referendumul nu va avea loc până când țara nu va primi statutul de candidat la aderarea la UE.

La rândul său, ministrul adjunct de externe rus a ironizat expectativa Erevanului și a susținut că armenii ar trebui confruntați chiar acum cu următoarea întrebare: „Sunteți pregătiți să renunțați la statutul de membru al UEEA pentru perspectiva nu tocmai sigură de a adera la UE în viitor?”

Din UEEA mai fac parte Rusia, Belarus, Kazahstan și Kârgâzstan.

Armenia s-a retras din blocul militar al lui Putin după ce Rusia nu a ajutat țara în conflictul cu Azerbaidjan

Rusia a mai cerut ca Armenia să își reia obligațiile financiare față de Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, CSTO, formată din Rusia, Belarus, Kazahstan Kârgâzstan și Tadjikistan.

Erevanul și-a înghețat participarea și s-a retras efectiv din activitățile CSTO, după ce Rusia a refuzat să ajute militar Armenia în fața Azerbaidjanului în conflictul din Nagorno-Karabah.

Ministrul Galuzin a declarat că, potrivit cartei, refuzul de a participa la activitățile CSTO și nesemnarea deciziilor privind bugetul organizației nu scutește Armenia de plata taxelor de membru.

În iunie 2026, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a anunțat că membrii CSTO vor lua în considerare aplicarea prevederilor cartei CSTO cu privire la Armenia, din cauza restanțelor acumulate în ultimii doi ani.

Asta ar însemna, pentru Erevan, pierderea dreptului de vot și a capacității de a-și nominaliza reprezentanții pentru poziții în cadrul blocului militar.

Putin amenință Armenia cu „soarta Ucrainei”

Relațiile dintre Erevan și Moscova au devenit tensionate în ultimele luni, pe fondul intențiilor guvernului armean de a apropia țara de UE.

În luna mai, premierul Pașinian a refuzat să participe la parada de Ziua Victoriei de la Moscova și a declarat că nu susține Rusia în problema ucraineană.

În replică, președintele Putin a cerut Armeniei să își determine cursul politicii externe printr-un referendum.

El a invocat cu acea ocazia „soarta Ucrainei”, care a suferit invazia „omuleților verzi” din 2014 și pierderea Crimeei tocmai în urma exprimării opțiunii pro-eruopene și a alungării de la putere a președintelui pro-rus Viktor Ianukovici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amenintare #Armenia #Rusia

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.