Ucrainenii care trăiesc pe teritoriul ocupat de Rusia sunt forţaţi să îşi asume cetăţenia rusă sau să se confrunte cu represalii, inclusiv cu posibile deportări sau detenţii, potrivit unui nou raport american, potrivit The Guardian.

Cercetătorii de la Universitatea Yale au constatat că locuitorii din regiunile Luhansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie sunt ţinta unui efort sistematic de a-i lipsi de identitatea ucraineană. Ucrainenii care nu solicită cetăţenia rusă „sunt supuşi ameninţărilor, intimidărilor, restricţiilor privind ajutorul umanitar şi necesităţile de bază, precum şi posibilei detenţii sau deportări, toate acestea fiind concepute pentru a-i forţa să devină cetăţeni ruşi”, se arată în raport.

Acţiunile Rusiei au fost „crime de război clasice în sensul că restricţionează sau limitează prin acest proces capacitatea oamenilor de a avea acces la servicii şi resurse critice pe care Rusia trebuie să le permită tuturor oamenilor să le acceseze, cum ar fi asistenţa medicală şi sistemele umanitare”, a declarat, pentru CNN, Nathaniel Raymond, directorul executiv al Şcolii de Sănătate Publică din Yale.

Moscova susţine că a acordat paşapoarte ruseşti la peste 3 milioane de ucraineni din 2014, după anexarea Crimeei şi ocuparea teritoriilor ucrainene de la lansarea invaziei sale la scară largă în 2022.

Premierul rus Mihail Mişustin a declarat în luna mai că Moscova a acordat paşapoarte pentru aproape 1,5 milioane de persoane care locuiesc în părţi din regiunile ucrainene Doneţk, Luhansk, Zaporojie şi Herson.

„Acest număr a crescut de atunci, liderii aşa-numitei Republici Populare Luhansk (LPR) susţinând că trei sferturi dintre locuitorii din acea regiune au primit cetăţenia rusă”, se arată în raport.

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat o serie de decrete pentru a-i obliga pe ucraineni să obţină paşapoarte ruseşti, încălcând astfel dreptul umanitar internaţional, se arată în raport.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul a inclus o cronologie a măsurilor din ce în ce mai agresive de presiune sau de forţare a ucrainenilor să devină cetăţeni ruşi, începând din mai 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea. Cronologia continuă înainte până în iulie 2024, când, conform noilor legi ruseşti, rezidenţii fără cetăţenie rusă vor fi consideraţi „străini” sau „apatrizi” şi pot fi reţinuţi în centre de detenţie şi/sau deportaţi în Rusia.

În raport se menţionează: „În timp ce statele dispun de o largă discreţie în temeiul dreptului internaţional în ceea ce priveşte conferirea cetăţeniei, dreptul internaţional cutumiar interzice în mod clar impunerea cetăţeniei fără consimţământ sau prin constrângere”.

Raportul a fost publicat în cadrul programului Conflict Observatory, cu sprijinul Departamentului de Stat al SUA şi realizat de partenerul de cercetare Yale School of Public Health’s Humanitarian Research Lab.

#Putin #Rusia #Ucraina

Polonia a închis temporar, joi, 17 septembrie, aeroporturile din Lublin și Rzeszów, în timp ce Rusia desfășura un nou atac cu drone asupra vestului Ucrainei, foarte aproape de frontiera poloneză. Explozii au fost auzite la doar câțiva kilometri de granița cu Polonia, iar avioane militare au fost ridicate de la sol. Armata poloneză spune că măsurile au fost preventive și că sistemele de apărare antiaeriană și radarele au fost puse în stare de pregătire, scrie antena3.ro.

Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a anunțat că aviația militară a început să opereze în spațiul aerian al țării „în legătură cu atacurile desfășurate de Federația Rusă cu ajutorul vehiculelor aeriene fără pilot în Ucraina”.

În acest context, activitatea aeroporturilor din Lublin și Rzeszów, ambele aflate în estul Poloniei, a fost suspendată temporar.

În același timp, un oficial ucrainean a anunțat că explozii s-au auzit la câțiva kilometri de frontiera dintre Ucraina și Polonia, în timpul atacului rusesc cu drone. În regiunile poloneze Lublin și Subcarpatia au fost declanșate alerte, iar locuitorilor li s-a cerut să se adăpostească.

„Sistemele terestre de apărare antiaeriană și sistemele de recunoaștere radar au ajuns într-o stare de pregătire”, au transmis Forțele Armate poloneze.

Armata a precizat că măsurile sunt preventive și urmăresc protejarea spațiului aerian, în special în zonele aflate lângă regiunile ucrainene vizate de atacurile Rusiei.

Donald Tusk anunță că Polonia trebuie să se pregătească de război cu Rusia

După atacurile de joi, premierul Donald Tusk a spus că Polonia trebuie să fie pregătită pentru „diverse scenarii”, în condițiile în care riscul unor noi provocări rusești este real. În ultimele zile, acesta a avertizat că Moscova și-ar putea intensifica acțiunile în săptămânile și lunile următoare și că escaladarea ar putea ajunge inclusiv pe teritoriul polonez.

„Știm că Rusia plănuiește ceva rău. Polonia și poporul polonez nu își pot permite, în nicio situație, să fie naivi sau să se lase conduși de dorințe. Trebuie să ne bazăm acțiunile pe fapte, iar aceste fapte sunt fără echivoc”, a declarat Donald Tusk, potrivit unei postări publicate de NEXTA.

Ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a mers și mai departe joi.

„Situația este cea mai periculoasă. Nu am venit aici să vă sperii, nu vreau să sperii pe nimeni. Vreau mai degrabă să liniștesc, dar nu pot să trec indiferent, pentru că apoi veți spune că nimeni nu v-a avertizat”, a declarat acesta.

Șeful Apărării poloneze spune că Rusia urcă în continuare „pe scara escaladării” și că va recurge la noi provocări. Varșovia își întărește, în consecință, apărarea antiaeriană și măsurile de securitate.

„Situația este gravă. Rusia urcă pe această scară a escaladării. Va folosi provocări din ce în ce mai noi”, a avertizat Kosiniak-Kamysz.