În iunie, cu o lună înainte de deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice de la Paris, Rusia a pus pe roate o amplă campanie de dezinformare, împotriva acestui eveniment sportiv. Un raport de la Microsoft arată că această campanie de dezinformare a Rusiei a început după ce Comitetul Olimpic Internațional (CIO) le-a permis sportivilor ruși să concureze doar cu statut neutru. Acțiunile incluse în campanie includ site-uri de știri false și un documentar menit să calomnieze CIO și să creeze impresia că jocurile olimpice vor fi afectate de violență. Propaganda de la Kremlin și-a creat literalmente propria versiune a Jocurilor Olimpice, care corespunde tuturor „valorilor” pe care guvernul rus încearcă să le impună cetățenilor săi și să provoace dezgust față de țările europene, scrie disinfo.md.

Ce fel de imagine poate vedea o persoană care nu știe nimic despre Jocurile Olimpice de la Paris și dorește să acceseze informații, pe site-urile mass-media ruse?

Să intrăm, de exemplu, pe portalul de știri a unuia dintre principalele canale TV rusești – NTV. Din 26 iulie (ziua deschiderii Jocurilor Olimpice), pe site-ul canalului au fost publicate 18 știri dedicate jocurilor. Imaginea care iese la iveală este oripilantă: ceremonia de deschidere a genererat scandaluri”, șefului Ministerului Afacerilor Interne i s-a transmis o scrisoare care conținea virusul ciumei, Macron a fost huiduit, iar jurnalistul italian Angelo Giuliano a fost atât de îngrozit de ceea ce se întâmpla, încât a cerut azil în Rusia.

„O astfel de deschidere a Jocurilor Olimpice mă face să vreau să vomit”, o citează NTV pe Victoria Komova, de două ori medaliată cu argint la Jocurile Olimpice din 2012 la gimnastică artistică.

Comentarii similare sunt pe site, precum și pe Perviy canal: „O scârboșenie care a șocat lumea: Franța a arătat cum poți insulta miliarde de oameni de pe planetă, transformând deschiderea Jocurilor Olimpice într-un spectacol satanist” Travestiții sunt în rolul de apostoli, iar steagul mișcării sportive este în mâinile călărețului Apocalipsei”, spune prezentatorul și rezumă povestea corespondentului: „Despre cum au spart francezii fundul pe Sena – Grigori Emelyanov.”

Potrivit disinfo.md, persistența cu care narațiunea „insultării sentimentelor credincioșilor” a fost promovată pe rețelele de socializare este uimitoare și are în spate o motivație puternică. După cum scrie proiectul „Можем объяснить”, citând surse dintr-o agenție de stat și o publicație federală, mass-media a primit instrucțiuni de la administrația prezidențială a Federației Ruse să mustre Olimpiada și să acopere cu lux de amănunte toate scandalurile asociate cu aceasta. „Din moment ce Rusiei nu i s-a permis să participe la Jocurile Olimpice, trebuie să arătăm că nu ar fi trebuit să mergem acolo”, a declarat o sursă din agenția de stat pentru proiectul „Можем объяснить”

Potrivit interlocutorului, corespondenții sportivi cheamă intenționat experți care pot spune cât mai multe lucruri urâte despre Olimpiada.

„Cina cea de taină”, trasă de urechi.

Cuvintele „demonism” și „satanic” apar mai des decât altele în materialele rusești despre Jocurile Olimpice – acest lucru se datorează faptul faptului că i parodie a „Cinei de Taină” a lui Leonardo da Vinci ar fi fost prezentată la ceremonia de deschidere. Dar, scena în sine, care a generat o explozie de indignare pe rețelele de socializare, este vizibil diferită de celebra frescă. În primul rând, la deschidere nu a fost o masă, ci un podium, în al doilea rând, nu stăteau 12 persoane în spatele ei, ci mult mai multe, iar în al treilea rând, pe podium însuși stătea așezat un om înfățișând zeul plăcerilor și al sărbătorilor. Bacchus (în mitologia greacă – Dionysos).

Regizorul emisiunii, Thomas Jolly, a declarat într-un interviu acordat presei franceze că producția sa nu conținea nicio referire la Cina cea de taină, ci a înfățișat o sărbătoare pe Olimp (ceea ce este logic, având în vedere că jocurile sunt olimpice).

Abundența tuturor acestor neconcordanțe le-a amintit unui număr de utilizatori de pe rețelele sociale de un vechi banc sovietic despre un bărbat care s-a plâns de baia femeilor de vizavi, iar când au venit la el de la biroul de locuințe și au spus că nu se vede nimic, el l-a sfătuit să urce pe dulap, de unde se vede mai bine.

Scandalul „de gen”

Pe 1 august, la Jocurile Olimpice de la Paris, Imane Khalif din Algeria a învins-o pe Angela Carini din Italia într-un meci de box. La 46 de secunde, după mai multe lovituri, Carini a refuzat să continue lupta și a izbucnit în plâns.După aceasta, știrea s-a răspândit pe scară largă în mass-media și rețelele de socializare că Khalif este, de fapt, o femeie transgender (Lenta, MK, AiF, Mash, Reedus, Strana.ua, Novini, News.ru etc.). Faptul că femeia algeriană este un bărbat biologic a fost afirmat direct sau indirect de personalități celebre precum Donald Trump, Elon Musk, Joanne Rowling și alții. Mesajul a stârnit un val de indignare în întreaga lume, inclusiv în rândul spectatorilor moldoveni ai Jocurilor Olimpice . Zvonurile despre identitatea de gen a boxerului s-au răspândit chiar înainte ca ea să intre pe ringul de la Paris, dar tocmai după lupta cu italianca subiectul a devenit rezonant pe internet, mai scrie disinfo.md.

Verdict – Un fals

Nu există nicio dovadă că Imane Khalif este transgender. Dezinformarea a început să se răspândească după ce Khalif a picat un test de eligibilitate la Campionatele Mondiale de box din 2023 de la New Delhi, potrivit Asociației Internaționale de Box (IBA) și a fost descalificată înainte de meciul pentru medalia de aur. Testele au stârnit o dezbatere masivă asupra regulilor de gen săptămâna aceasta la Jocurile Olimpice de la Paris.

Întreaga lume a boxului a învățat să se aștepte aproape la orice de la instituția de conducere, dominată de Rusia, care anul trecut a primit o pedeapsa fără precedent de interdicție pe viață de la Jocurile Olimpice. De fapt, IBA nu a mai concurat într-un eveniment olimpic de box de la Jocurile de la Rio de Janeiro din 2016.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Organizația a fost acuzată de zeci de ani de o lipsă totală de transparență în aproape fiecare aspect al activităților sale, mai ales în ultimii ani. Mulți oameni au considerat declarațiile IBA despre Khalif la valoarea nominală, transformând disputa privind eligibilitatea sportivului într-o dezbatere aprinsă asupra identității de gen. Ulterior, organizația a refuzat să dezvăluie detaliile testului, iar președintele acesteia nu a oferit dovezi pentru afirmația sa că boxerița s-ar fi născut bărbat.

De asemenea, este important de menționat că femeia algeriană a participat anterior fără probleme la diverse turnee, inclusiv la Jocurile Olimpice de la Tokyo și, în ciuda unor succese, a pierdut în bătălii de mai multe ori și nu a devenit încă campioană mondială sau campioană olimpică.

Kremleov, în fruntea asociației

În urmă cu aproximativ șase ani, AIBA l-a ales președinte pe Gafur Rakhimov, un om de afaceri uzbec descris de Trezoreria SUA drept un șef al crimei organizate. Rakhimov, care a negat acuzațiile, a demisionat în cele din urmă în iulie 2019, la o lună după ce CIO a suspendat relațiile cu el. Grupul și-a schimbat numele în IBA și l-a ales pe Umar Kremleov, un oficial rus de box și cunoscut cu președintele rus Vladimir Putin. Kremlinul a invocat faptul că Gazprom este cel mai mare finanțator al său și a mutat majoritatea operațiunilor IBA în Rusia.

Toate acestea le-au convenit celor de la CIO, mai ales având în vedere recomandările de a nu permite sportivilor ruși să concureze cu steaguri și imnuri după invadarea trupelor ruse în Ucraina.

#campanie #dezinformare #Jocurile Olimpice #Rusia

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.