Rusia a lansat mai multe valuri de drone asupra Kievului, în ceea ce a fost unul dintre cele mai mari atacuri de acest tip de la începutul războiului, a declarat administraţia militară a oraşului, menţinând capitala ucraineană sub alertă de raid aerian aproape toată noaptea.

Sistemele de apărare antiaeriană ale Ucrainei au distrus peste 30 de drone până la ora 6:30 a.m., miercuri, în ceea ce a fost, de asemenea, al şaptelea atac al Rusiei asupra oraşului în iulie, a declarat Serhii Popko, şeful administraţiei militare din Kiev.

Acesta a fost ”unul dintre cele mai masive atacuri asupra Ucrainei cu drone de atac în timpul întregului război”, a declarat Popko pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

”În acest moment, conform raportului operaţional din acest moment, nu există victime sau pagube în Kiev”, a adăugat el.

Scara completă a atacului nu a fost imediat clară. Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Rusiei. Agenţiile de presă de stat ruse au raportat, citând luptători ruşi din Ucraina, că atacurile au vizat mai multe aeroporturi militare şi depozite militare din Ucraina.

Reuters nu a putut verifica independent rapoartele ruseşti. Kievul şi cea mai mare parte a Ucrainei centrale şi de est au fost marţi sub alertă de raid aerian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sistemele de apărare antiaeriană au fost angajate în apropierea Kievului şi în regiunea din jurul capitalei de mai multe ori în timpul nopţii, a declarat Popko. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat pe Telegram că atacul asupra oraşului a venit din mai multe direcţii.

Martorii au raportat că au auzit explozii de mai multe ori în timpul nopţii, în ceea ce părea a fi sisteme de apărare aeriană angajate în respingerea unui atac aerian. viewscnt

#drone #explozii #Kiev #Sistemele de apărare

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.